După valul migrator din 2015, Uniunea Europeană încearcă să găsească soluţii pentru ca asemenea crize să nu se mai repete. Migraţia a ajuns una dintre chestiunile centrale de pe agenda UE, care încearcă acum să exploateze momentul de linişte pentru a-şi reforma politicile în domeniul azilului, migraţiei şi pazei frontierelor.

Va reuşi însă societatea europeană să depăşească stereotipurile şi neîncrederea generate de experienţa anului trecut? Se va găsi înţelegere în Europa pentru susţinerea unor reforme prin care migraţia să devină o oportunitate şi nu o ameninţare?

Europarlamentarul Siegfried Mureşan, din grupul popularilor europeni (PPE), a răspuns mai multor întrebări despre cum se comportă societatea şi instituţiile europene în faţa imigraţiei. Interviul publicat de Europunkt este fundamentat pe întrebările adresate de echipa Sons of Liberty, de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Motru, angrenată în concursul Euroscola 2016.


                                                                           

Sons of Liberty: Care este poziția statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la acceptarea cotelor de imigranți?

Siegfried Mureşan: Sunt state care se opun acestor cote și state care le susțin, dar important este să înțelegem cum a fost luată decizia privind cotele de refugiați. În contextul în care majoritatea refugiaților soseau doar în câteva state membre ale Uniunii Europene – în Grecia, în Ungaria, în Italia și în Germania – atunci s-a considerat că, dacă Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu o provocare atât de mare, povara trebuie împărțită pe umerii tuturor statelor membre. Vorbim despre solidaritate, o solidaritate care trebuie să existe între statele UE, așa cum există și între membrii unei familii. În acest mod s-a ajuns la mecanismul de relocare, fără a se avea însă în vedere componenta ilegală a migrației. Oamenii ajungeau în Europa necontrolat, nu știam cine erau, de unde proveneau, unde voiau să ajungă. Filosofia împărțirii unei poveri între statele membre, adică solidaritate, este corectă. Dar atâta timp cât riscul ca migrația să fie ilegală, adică să nu fie doar oameni care aveau cu adevărat nevoie de ajutor, a căror viață era pusă în pericol în țările lor de origine, această relocare a fost riscantă, mai ales în condițiile în care nu se puteau anticipa consecințele în materie de securitate, riscurile pentru siguranța cetățenilor europeni.

Care sunt motivele protestelor privind refuzul de a primi imigranți?

Refuzul oamenilor este legat, în principal, de faptul că nu știm cine sunt acești imigranți. Nu știm dacă sunt cu adevărat refugiați sau dacă sunt imigranți ilegali ori dacă printre ei nu există și teroriști.

Considerați că cetățenii Uniunii Europene sunt pregătiți pentru a primi imigranți în statele membre?

Nu cred că întrebarea este dacă suntem pregătiți sau nu. Cred că esențial este să înțelegem că trăim într-o Europă conectată la restul lumii, că exportăm produse către toate colțurile lumii, ceea ce generează mai multe locuri de muncă acasă, în Europa, că avem acces la mai multe produse, la produse mai ieftine. Deci trăim într-o lume interconectată în care migrația are un rol important. Vedem că statele cele mai dezvoltate, statele în care oamenii o duc cel mai bine, sunt cele care au fost deschise față de imigranți. Însă trebuie să știm cine sunt toți acești oameni, care sunt intențiile lor, dacă vor să facă parte din lumea noastră sau dacă, așa cum am văzut în unele cazuri, doresc să vină în Europa pentru a ne face rău în numele unei înțelegeri greșite a religiei musulmane. Migrația trebuie să fie controlată, nu așa cum s-a întâmplat cu valul de anul trecut, când mulți dintre imigranți au refuzat să se supună legilor europene și să fie înregistrați la sosirea în Europa.

În ce măsură valul de refugiați sirieni pune în pericol funcționarea Uniunii Europene?

Valul de refugiați sirieni nu pune în pericol Uniunea Europeană. Uniunea Europeană a încercat să rezolve criza cum a putut mai bine, chiar dacă soluția nu a fost perfectă, dar și criza a fost una fără precedent și nu a existat o „rețetă” pentru rezolvarea ei. Trebuie spus că Uniunea Europeană nu este cauza fluxului de imigranți, dimpotrivă, face eforturi pentru a stabiliza situația din țările de origine ale refugiaților astfel încât aceștia să nu mai fine nevoiți să le părăsească.

Care sunt principalele consecințe pe care deplasările masive de imigranți le produce asupra viitorului Uniunii Europene?

Uniunea Europeană, după valul de extinderi din anii 2000, a realizat că este înconjurată de regiuni instabile. De aceea cred că trebuie să ne uităm cine sunt vecinii noștri: o Federație Rusă tot mai agresivă, o Ucraină instabilă, Turcia, în care am văzut în vara aceasta că nu mai putem avea încredere, Orientul Mijlociu și nordul Africii, amândouă zone destabilizate. Conștienți fiind de toate acestea, cred că politicile Uniunii Europene în materie de securitate, securizarea frontierelor și relațiile cu statele din vecinătate trebuie ajustate în mod fundamental.

Cum vor reuși statele membre să înlăture stereotipurile existente la nivelul cetățenilor, facilitând astfel integrarea refugiaților?

În primul rând trebuie să combatem eficient rasismul și xenofobia, dar un rol important îl are și puterea exemplului. Am văzut numeroase povești de succes ale unor refugiați în diferite colțuri ale Europei, despre cum au reușit să se integreze în comunitate, cum și-au deschis o afacere, spre exemplu. Astfel de cazuri cred că trebuie promovate în rândul oamenilor și cred că reușesc să înlăture anumite idei preconcepute. Bineînțeles, pentru a face acest lucru, trebuie ca migrația să fie controlată și să nu mai existe riscul ca printre refugiați să se numere și persoane care doresc să ne facă rău nouă și civilizației noastre.

În ce măsură refugiații își vor putea păstra tradițiile și obiceiurile religioase în urma integrării în statele membre ale Uniunii Europene?

Imigranții sunt mai ușor de integrat dacă vin controlat și în număr limitat. Trebuie să știm că musulmanii vin dintr-o cultură fundamental diferită de cea occidentală. De aceea, atunci când vin în Europa, este important să nu sfideze modelul nostru cultural. Trebuie să dea și ei dovadă de deschidere, de toleranță și să respecte valorile europene după care noi ne ghidăm. De altfel, este mai ușor pentru ei din punct de vedere lingvistic, cultural, să se integreze în state din regiunea lor decât în state din Europa. În plus, majoritatea doresc să se întoarcă în țările de origine după încheierea războiului, de aceea este important să ajutăm statele din acea regiune – Iordania, Liban, chiar Turcia – pentru ca acești oameni să se poată întoarce acasă atunci când războiul se va termina.

Având în vedere că România are o rată a șomajului destul de ridicată, de ce posibilități de angajare vor dispune imigranții?

Trebuie să știm că numărul de imigranți care au venit în România a fost foarte mic, doar 150 de persoane de-a lungul ultimului an. Astfel, impactul asupra pieței forței de muncă este zero și locurile de muncă pentru români nu au fost afectate. În privința posibilităților de angajare, importantă este calificarea imigranților. Din păcate, mulți au o calificare redusă, nu au cunoștințe de limbi străine, cu atât mai puțin româna, nu cunosc nici măcar alfabetul latin deoarece au folosit toată viața lor alfabetul arab. De aceea, integrarea lor nu poate fi un proces ușor.

 

Tags: , , , , , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu