Interviu/ Lect. univ. dr. Caterina Preda, FSPUB: “Nivelul de sărăcie și de insecuritate au făcut din Venezuela o țară mai degrabă evitată și părăsită de proprii cetățeni”

După 95 de zile de proteste împotriva regimului de la Caracas, tendințele hegemonice ale președintelui Nicolas Maduro devin din ce în ce mai pronunțate, accentuând nivelul de sărăcie și de insecuritate din Venezuela.

Caterina Preda, lector universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a realizat o analiză cu privire la escaladarea tensiunilor din Venezuela, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să precizaţi care au fost cauzele care au generat escaladarea conflictului din Venezuela?

Caterina Preda: Venezuelenii protestează de 95 de zile contra guvernului, protestele începând la 1 aprilie și deja 89 de persoane au murit. Criza actuală a regimului a fost rezultatul unei serii de pași împotriva opoziției care au culminat pe 29 martie când Tribunalul Suprem de Justiție anula puterea legislativului și declara că va înlocui Parlamentul.

Cred că actuala criză merită privită și dintr-o perspectivă mai amplă, cea a politicilor chaviste. Cauzele conflictului din Venezuela țin de eșecul politicii așa numitei noii stângi urmând modelul chavist introdus de fostul președinte Hugo Chavez (1998-2013) și continuat, exacerbând caracterul mai degrabă autoritar al regimului de către actualul președinte Nicolas Maduro (2013-2019). Încă de la alegerea sa, contestată de opoziția din Venezuela, Maduro a avut tendința de a impune o mână forte asupra regimului, continuând să fidelizeze electoratul chavist prin acordarea unor beneficii susținătorilor. Ultima măsură anunțată duminică 2 iulie a fost mărirea salariului minim cu 50%. Aceasta este cea de-a treia mărire de anul acesta a salariului minim în condițiile în care țara are una din cele mai mari inflații din lume evaluată la peste 700% pentru 2017.

De fapt, logica regimului chavist a fost aceea de a recompensa electoratul propriu și de a limita opțiunile politice ale opoziției utilizând instituțiile statului. Regimul Maduro a imaginat noi modalități legale de a împiedica opoziția și pe liderii acesteia din a-și exercita mandatul sau libertatea de expresie. Astfel, Leopoldo Lopez, unul din importanții lideri ai MUD (Mesa de la Unidad Democratica sau Masa unității democratice) a fost închis încă din 2014 fiind condamnat la o pedeapsă de 13 ani pentru o acuzație de terorism în urma protestelor din februarie 2014. Henrique Capriles, contra-candidatul lui Maduro din 2013 a fost și el pedepsit, interzicându-i-se anul acesta să se mai prezinte la alegerile din 2019, sau la orice alte alegeri în următorii 15 ani.

Teza lui Maduro în ceea ce privește situația internă din Venezuela este că scăderea dramatică a prețului petrolului și opoziția Statelor Unite ale Americii la regimul chavist au condus la situația precară a țării. Studii efectuate de opoziție, căci regimul nu face publice date statistice credibile, estimau în 2016 că mai mult de 80% din cetățeni trăiesc în sărăcie.[1] Având în vedere polarizarea extremă din Venezuela și cercetările privind regimul expun concluzii opuse, dar cercetări de anvergură ale regimului Chavez au arătat că problemele economice au intervenit cu mult înainte de scăderea prețului petrolului și erau datorate administrării imaginate de regim și a lipsei de eficiență a modelului prin care statul a intervenit redistribuind în mod clientelist resursele.

Credit Meridith Kohut / The New York Times

Ce evoluție au înregistrat alianțele politice în Venezuela în ultimii ani? Care este puterea de care dispune opoziția în cadrul regimului prezidențial?

MUD a câștigat alegerile legislative în 2015, dar cu toate acestea nu a putut să-și exercite mandatul și partidele membre ale coaliției și liderii acestora sunt șicanați de autoritățile publice. Printre ultimele idei ale regimului Maduro a fost aceea ca formațiunile politice să se reînregistreze în 2017 pentru a putea să participe la alegeri. În timp ce unele partide care fac parte din MUD au reușit, altele au deplâns noua încercare a regimului de a bloca accesul forțelor politice ale opoziției la alegeri. MUD a încercat să organizeze un referendum (o inițiativă introdusă în constituție de fostul președinte Chavez) pentru demiterea lui Nicolas Maduro, dar în ultimă instanță această încercare democratică și legitimă a fost împiedicată să se mai desfășoare la sfârșitul lui 2016. De asemenea, regimul a împiedicat organizarea altor alegeri la termen anul acesta.

Care este influența pe care o exercită președintele Nicolas Maduro asupra armatei și puterii legislative? Dar asupra Curții Supreme?

Pe 3 mai Maduro declara că va organiza alegeri directe pentru o nouă Constituantă fără participarea partidelor politice. Alegerile vor avea loc pe 30 iulie pentru desemnarea celor care vor rescrie constituția chavistă (!) din 1998. Adunarea Constituantă formată din 545 de membri va avea 364 delegați din teritoriu și 181 aleși ai mai multor sectoare: pescuit, țărani, comunități indigene, etc, conform canalelor oficiale ale guvernului.

Liderii opoziției au anunțat luni 3 iulie că vor chema cetățenii la un plebiscit în data de 16 iulie pentru ca aceștia să decidă dacă vor sau nu organizarea unei Adunări Constituante.

Maduro a continuat o practică chavistă, aceea de a bloca Parlamentul din a-și exercita puterea politică prin înlocuirea puterii acestuia prin legiferarea cu decrete-legi. Armata este principalul susținător al regimului lui Maduro și cea care asigură continuarea sa la putere. Recentele schimbări la conducerea forțelor armate și declarațiile și mai belicoase ale președintelui Venezuelei ar semnala determinarea sa de a recurge și mai mult la forță pentru a rămâne la putere.

Credit Carlos Garcia Rawlins / Reuters

Care este interesul SUA în regiune? Care este poziția președintelui Donald Trump cu privire la derapajele constituționale ale președintelui Maduro?

Poziția administrației nord-americane a fost în ultimii ani contra regimului Maduro. Președintele actual al SUA, Donald Trump s-a declarat anti-Maduro și de altfel membri ai Tribunalului Suprem de Justiție din Venezuela au suferit consecințele acțiunilor lor contra legislativului prin blocarea conturilor lor din SUA de către administrația de la Washington. Trump a primit-o la Casa Albă și pe Lilian Tintori, soția lui Leopoldo Lopez susținând astfel opoziția la regimul Maduro.

Care sunt actorii care beneficiază cel mai mult de pe urma acestui conflict? Cine sunt cei care au de pierdut?

Cetățenii Venezuelei sunt cei care au cel mai mult de pierdut de pe urma crizei din țara lor. Nivelul de sărăcie și de insecuritate au făcut din Venezuela în ultima perioadă o țară care este mai degrabă evitată și părăsită de proprii cetățeni. Astfel, sunt foarte mulți exilați în Columbia, Ecuador, Peru, Brazilia și în celelalte țări din regiune. De pe urma crizei beneficiază membrii aparatului de stat și membrii armatei care sunt recompensați pentru a nu părăsi regimul. De pe urma menținerii lui Maduro la putere beneficiază și Cuba, Raul Castro fiind unul din principalii susținători ai lui Nicolas Maduro care a petrecut mult timp în Cuba.

În ce măsură identificați apariția unei lovituri de stat în Venezuela? Cine sunt cei care susțin și întrețin această lovitură de stat?

Teza loviturii de stat a fost invocată de regimul Maduro în ceea ce privește acțiunile opoziției și în principal acțiunile MUD aceasta fiind susținută și financiar și de SUA așa cum au arătat mai multe documente. Nu trebuie uitat că în aprilie 2002, fostul președinte Hugo Chavez era îndepărtat de la putere în urma unei lovituri de stat realizate de reprezentanți ai opoziției printre care se aflau și lideri importanți ai fostului regim de la Punto Fijo și actuali membri ai MUD. Această lovitură de stat a dus la preluarea puterii de către Pedro Carmona care a fost recunoscut de ambasada SUA ca lider legitim în pofida absenței alegerilor democratice. Acest precedent este invocat de Maduro pentru a delegitima acțiuni ale protestarilor contra guvernului ales. Recurgerea la forță vizibilă și nedeclarată de către regim nu poate fi însă justificată de lovitura de stat din 2002.

Credit Carlos Garcia Rawlins / Reuters

În ce măsură perspectiva înlocuirii lui Nicolas Maduro este un scenariu plauzibil în viitorul apropriat?

Nicolas Maduro nu pare pregătit să renunțe la putere, de aceea mai mulți observatori au vorbit despre posibilitatea unui conflict civil ca unică șansă de terminare a regimului Maduro înainte de termen. Având în vedere și procesul constituțional lansat de acesta pentru rescrierea textului fundamental, în ciuda faptului că este vorba de constituția chavistă ceea ce pentru unii reprezentanți chaviști precum procuroarea șef Luisa Ortega este de neacceptat.

Tribunalul Suprem de Justiție a fost de altfel atacat cu grenade săptămâna trecută de un membru al forțelor de poliție.

Regimul Maduro nu va ceda, Nicolas Maduro a declarat de altfel că vor apăra revoluția cu armele și de altfel așa numitele colectivos, trupe paramilitare susținute de regim sunt vinovate de mare parte dintre victimele protestelor din ultimele 3 luni.

Care sunt măsurile pe care le considerați necesare pentru rezolvarea pe termen lung a acestor tensiuni?

Polarizarea extremă pe care a întreținut-o regimul Maduro face dificilă reconstrucția Venezuelei după încheierea regimului de inspirație chavistă. Medierea internațională s-a dovedit a fi de asemenea dificilă dacă ne gândim la diferitele momente în care Papa Franscisc a făcut apel la Nicolas Maduro și la opoziție pentru a se ajunge la un acord. Rolul Organizației Statelor Americane (OEA) este chestionat de regimul de la Caracas considerând această organizație ca o expresie a voinței SUA și poziția regimului Maduro a fost susținută de alte guverne apropiate precum cel din Ecuador sau cel bolivian. Guvernul Maduro a decis de altfel retragerea Venezuelei din OEA.

Credit Christian Veron / Reuters

[1] Conform studiului realizat de ENCOVI – Encuesta sobre Condiciones de Vida Venezuela 2016 http://www.fundacionbengoa.org/noticias/2017images/ENCOVI-2016-Pobreza.pdf

Mai multe informaţii şi fotografii despre protestele din Venezuela puteţi găsi accesând pagina Observator America latină.