Interviu/ Lect. univ. dr. Caterina Preda, FSPUB: “Sebastian Piñera nu crede că educația ar trebui să fie gratuită pentru toți chilienii, ci doar pentru cei mai săraci”

Duminică 17 decembrie 2017, din cei 14,3 milioane de cetățeni chilieni și 39.000 de chilieni care locuiesc în străinătate și care au dreptul de vot, au votat 7,3 milioane (cu 331.836 mai mulți decât în primul tur) pentru a-l desemna pe viitorul președinte al uneia dintre cele mai stabile și dezvoltate țări din America de sud. Sebastian Piñera a câștigat alegerile de duminică fiind votat de 54.57 % (3.795.896 voturi) din alegătorii care s-au prezentat la vot contra 45.43% (3.160.225 voturi) pentru Alejandro Guillier.

Dreapta a revenit la putere în Chile cu un scor deloc neglijabil și primele efecte ale alegerii lui Piñera au fost văzute: printre cei care i-au celebrat victoria au fost și admiratori ai fostului dictator, generalul Pinochet, iar luni bursa a crescut, semn că pentru companiile chiliene perioada următoare este una care le va fi favorabilă.

Caterina Preda, lector universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a realizat o analiză cu privire la miza celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Chile, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să-mi spuneţi care sunt principalele caracteristici ale alegerilor prezidenţiale din Chile. Care sunt factorii principali care  au influenţat campania electorală?

Caterina Preda: În ciuda numărului mare de candidați (8), cei doi candidați care au intrat în turul 2, Alejandro Guillier din partea unei coaliții de centru-stânga Nueva Mayoria/Noua Majoritate, care a fost votat de 22.6% din alegători și Sebastian Piñera din partea unei coaliții de dreapta Vamos Chile/Haide Chile, care a fost votat în primul tur de 36.6% din electorat au dominat campania electorală; pe locul trei s-a situat Beatriz Sánchez din partea nou-creatului Frente Amplio/Frontul Amplu (FA). Un element nou în această campanie electorală a fost organizarea unor alegeri primare pentru a-i desemna pe candidații la alegerile prezidențiale.

Alegerile prezidențiale chiliene reprezintă un moment important nu doar la nivelul politic național, ci și la nivel regional pentru că ele marchează revenirea sau nu a dreptei la putere în Chile, dreapta care în America de sud a reușit să ocupe puterea în mai multe țări începând cu Argentina în urmă cu doi ani, continuând cu Brazilia prin suspendarea președintei Rousseff în 2016, etc.

Care este profilul electoral al candidaţilor Sebastian Piñera şi Alejandro Guillier din punct de vedere al ofertei electorale? Care sunt principalele teme pe care cei doi candidaţi le-au abordat în campania electorală? Care au fost clivajele pe baza cărora partidele politice şi-au construit identitatea?

Cei doi candidați din turul al doilea al alegerilor prezidențiale reprezintă două perspective diamentral opuse asupra politicii chiliene, respectiv dreapta conservatoare și stânga moderată care au poziții extrem de diferite în ceea ce privește teme foarte importante pentru Chile precum reforma sistemului de educație care este complet privatizat de pe vremea dictaturii Pinochet și care este cel mai scump din lume, reforma sistemului de pensii de asemenea private și continuarea dezvoltării economice asigurând însă și protecție socială.

Candidatul dreptei, Sebastian Piñera, care a fost deja președinte între 2010 și 2014, a inclus în programul său electoral de anul acesta chestiunea creării unor noi locuri de muncă și printr-o reformă a sistemului de impozitare, o reformă a sistemului de sănătate, amendarea planului de reformă a sistemului de educație introdus de președinta Michelle Bachelet. S-a vorbit de asemenea despre modernizarea poliției și de reforma legii anti-teroriste, dar și de unele proiecte de infrastructură precum completarea autostrăzii australe.

Pentru candidatul de stânga Alejandro Guillier, creșterea economică trebuie să se bazeze pe locuri de muncă decente și pe securitate socială; o altă prioritate a reprezentat-o în programul său electoral, creșterea imediată a pensiilor și includerea unor beneficii imediate precum gratuitatea transportului public. Candidatul Nueva Mayoria (Noua majoritate) consideră că reforma sistemului de educație inițiată de președinta Bachelet trebuie să continue și să ajungă la a include 70% din studenți care să aibă acces la educație gratuită. Sporirea descentralizării pentru anumite teme precum sănătatea, lupta contra delicvenței și educația, dar și impozitarea la nivel local.

Clivajele pe baza cărora s-au articulat programele celor doi candidați au fost dreapta versus stânga reunite în coaliții de partide care au guvernat începând cu 1990, stânga fiind mult mai mult timp la putere în acești ultimi 28 de ani, adică timp de 24 de ani. Ce este interesant la aceste alegeri este că reforma sistemului electoral a dus la apariția unui al treilea actor politic important la stânga, Frente Amplio (FA).

Cum se poziţionează Sebastian Piñera şi Alejandro Guillier faţă de reformele iniţiate de Michelle Bachelet?

Alejandro Guillier se poziționează drept continuator al reformelor inițiate de Michelle Bachelet fiind candidatul coaliției de partide, Nueva Mayoria, care a susținut-o pe aceasta la alegerile prezidențiale de acum 4 ani. În unele privințe Guillier vrea să avanseze mai rapid decât actualul program de reforme propus de actuala președintă, ca de exemplu în ceea ce privește reforma pensiilor. De cealaltă parte, Piñera s-a răzgândit în ceea ce privește reforma educației și a afirmat că va dori aproufundarea acesteia odată ce creșterea economică va fi revenit în Chile căci în ultimii ani a existat o încetinire importantă a acesteia. Piñera nu crede însă că educația ar trebui să fie gratuită pentru toți chilienii, ci doar pentru cei mai săraci.

De ce a pornit Sebastian Piñera cu prima şansă în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale?

Sebastian Piñera a fost avantajat de diferența de aproape 15% în raport cu Alejandro Guillier, candidatul stângii. Pe de altă parte, FA a reprezentat o forță suplimentară pentru candidatul stângii, iar președinta acestuia, Beatriz Sanchez a declarat că-l va vota în turul al doilea pe Guillier împotriva lui Piñera. Nu a fost sigur însă că votul noii forțe politice va fi unul disciplinat și deci Piñera a avut şanse reale să iasă câștigător.

În ce măsură rezultatul alegerilor prezidenţiale este important pentru dezvoltarea, respectiv stabilitatea regimului politic chilian?

Dacă Guillier ar fi fost câștigătorul alegerilor de duminică, atunci reformele inițiate de Nueva Mayoria ar fi continuat și ar fi fost mai clar că vor trebui să țină cont și de Frente Amplio ca expresie politică a importantelor proteste din ultimii ani. Pe de altă parte, după victoria lui Sebastian Piñera în urma votului de duminică, dreapta va bloca sau redirecționa anumite reforme angajate de actuala președintă și vor exista schimbări importante în următorii ani.

Președinta Michelle Bachelet va trimite proiectul noii constituții înainte de terminarea mandatului său actual în martie 2018.