Preşedintele Klaus Iohannis, prezent la Consiliul European de la Bruxelles, a anunţat că vizele de călătorie în Canada pentru cetăţenii români vor fi ridicate de la 1 decembrie 2017, în urma unei înţelegeri survenite în negocierile avute cu partea canadiană. Ottawa a acceptat până la urmă adoptarea unui regim liber de vize pentru turiştii români după ce România a ameninţat că va folosi dreptul său de veto împotriva tratatului de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi Canada (CETA).

Unii spun că în sfârşit repurtăm o victorie diplomatică, alţii, mai liberi de gură afirmă că dăm şi noi dovadă de sânge în instalaţie.

Realitatea tristă este că de fapt se îndreaptă abia acum, cu mare întârziere, o umilinţă.

De ce?

Pentru că încă din 2014 România trebuia să beneficieze de un regim liberalizat al vizelor către Canada, iar UE ar fi trebuit să o sprijine în acest sens. Ceea ce nu a făcut, aşa cum ar trebui potrivit legilor europene.

Potrivit unei modificări a mecanismului european de reciprocitate în domeniul vizelor, intrate în vigoare în ianuarie 2014, se stabilesc paşi clari prin care un stat terţ care beneficiază de un regim liber de vize în Uniunea Europeană, dar impune vize unui stat membru UE, este convins să ridice respectivele obligaţii care ştirbesc reciprocitatea.

Încă din 2014, România a urmat paşii stabiliţi, notificând Comisia Europeană cu privire la lipsa reciprocităţii în materie de vize în ceea ce priveşte SUA şi Canada. În pofida existenţei prevederii că poate fi impusă o introducere temporară de vize pentru cele două state terţe, Comisia nu a adoptat această măsură în primii doi ani de la notificare, atunci când ea era totuşi facultativă şi se făcea la cererea statului membru lezat.

Mai grav este că nici după expirarea a 24 de luni de la notificarea depusă de România, Comisia nu a luat măsura de a introduce temporar vize pentru Canada şi SUA, aşa cum se specifică în mecanismul de reciprocitate. Pe 12 aprilie 2016, Comisia argumenta că introducerea temporară de vize pentru cetăţenii canadieni şi americani ar avea un impact substanţial asupra relaţiilor UE cu cele două ţări nord-americane şi asupra economiei UE şi cerea un punct de vedere Consiliului şi Parlamentului.

Niciuna dintre cele două instituţii nu a răspuns solicitării Comisiei. Doar Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne din PE a cerut Comisiei pe 7 iunie 2016 să întreprindă măsurile prevăzute de lege pentru a impune temporar vize cetăţenilor canadieni şi americani.

Totuşi Comisia nu a acţionat conform solicitării şi a încercat să rezolve chestiunea punând la masa negocierilor părţile, România şi Bulgaria (partenerul nostru veşnic de umilinţe), pe de o parte, şi Canada pe de altă parte.

Cu chiu, cu vai, abia după ce până şi recunoscutul rezervor de imigranţi cu numele Mexic a obţinut regim liberalizat de vize din partea Canadei, a ajuns şi Bucureştiul la o înţelegere cu Ottawa, având de partea noastră norocul că depinde şi de noi ratificarea CETA. Altfel cine ştie dacă am fi văzut vreodată regim liberalizat de vize pentru Canada, cu o Uniune Europeană atât de abilă în a nu îşi îndeplini angajamentele faţă de unele state membre?

Cu Canada, a fost cum a mai fost, cu SUA însă va fi tare interesant dacă ne vom mai putea face şi noi auziţi. Vede cineva România în stare să îşi folosească dreptul de veto împotriva TTIP?

Durerea mare nu este însă că SUA şi Canada nu voiau să ne lase să mergem nestingheriţi în vizită pe teritoriile lor naţionale. Adevărata umilinţă este că UE nu ne-a apărat interesele aşa cum propriile ei legi, regulamente şi mecanisme îi cer. Şi până la urmă, cine ar putea condamna SUA şi Canada, câtă vreme UE însăşi nu ne îngăduie să intrăm liber în zona Schengen, încălcându-şi din nou propriile ei legi, regulamente şi mecanisme?

Or fi raţiuni importante pentru care ni se petrec umilinţele acestea – legăturile cu Canada şi SUA, ridicarea de bariere în calea migraţiei din Orientul Mijlociu – nimeni nu contestă asta, dar legea trebuie să fie lege, indiferent de consecinţe!

Prin urmare, fac apel către toate partidele politice care se întrec acum în cursa electorală cu tot felul de platforme de guvernare, dar şi către preşedintele Klaus Iohannis, cu intenţia lui de a desena un proiect de ţară pentru România. Dacă vă iubiţi cu adevărat ţara, puneţi în capul listei obiectivul de a o ridica la nivelul unui membru de mâna întâi în Europa! Veţi face un bine nu doar României, ci şi Europei, care încă o dată şi-a uitat principiile generoase pe care s-a fondat!

 

 

Tags: , , , , , ,

 

3 Comments

  1. Daniel Ioan spune:

    Un articol scris cu reavointa si prostie. Dovada este interebarea retorica: „Vede cineva România în stare să îşi folosească dreptul de veto împotriva TTIP?” Raspunsul este, da, cel putin eu. Dupa cum s-au purtat Iohannis si Ciolos in negocierile cu Canada, sunt convins ca vor proceda al fel si cu SUA. Si ce este mai important, acum stiu si americaniii la ce se pot astepta. Nu vom mai fi tara de mana a doua, atunci cand toti vor gandi ca mine, nu ca dobitocul de Liviu Iancu, care pune astfel de intrebari. Daca un cetatean al tariii tale are astfel de indoieli , cum sa te duci tu ca presedinte, cu aplomb la negocierile cu SUA.

  2. Laurjohn spune:

    Liviule, lasă-i pe habarniştii care-şi dau cu părerea aiurea-n gard. Care mai şi jignesc gratis, de parcă refulările lor de canal înfundat ar impresiona pe cineva, cumva. Ai prezentat nişte păreri pertinente, chiar dacă nu sunt cele mai documentate de la sursă, totuşi prezintă O OPINIE asupra ceea ce s-a pr3zentat oficial în presă. Am luat-o deci ca pe un comentariu vis-a-vis de ştirea propriu-zisă. E ok. Altcineva poate avea altă opinie. Ăsta e normalul.

  3. […] mai demult am prezentat pe larg cum, conform propriilor reguli, Uniunea Europeană trebuie să efectueze demersuri în vederea instituiri…. Am arătat atunci cum UE s-a tot codit să îşi pună în aplicare propriile legi de protejare a […]

Leave a Reply to Daniel Ioan