Simion Costea (Comisia Europeană): România ar trebui să aibă la Bruxelles mai mulți profesioniști în poziții cheie

În contextul importanței în creștere a politicii de vecinătate a Uniunii Europene, al priorităților Președinției Consiliului UE 2019, România joacă un rol cheie, ca stat membru și stat de frontieră. Însă, resursele pe care le alocă țara noastră acestui domeniu – umane și financiare – sunt insuficiente, a spus Simion Costea, policy officer în Directoratul General pentru Vecinătate (DG NEAR) al Comisiei Europene, în cadrul unei conferinței internaționale organizate luni de către SNSPA.

Pentru România, în Perspectiva Președinției Consiliului UE 2019, dar și ca stat membru, politica de vecinătate revizuită deschide oportunități importante. Există deja diplomați foarte buni care, la nivelul Consiliului de miniștri sau la nivel de grupuri de lucru, susțin obiectivele României – consideră Simion Costea.

Însă, a mai spus acesta, România ar trebui să fie mai insistentă și să aloce mai multe resurse – atât la nivel de diplomație, cât și la nivelul acțiunilor concrete în Republica Moldova și statele vecinătății estice, mai mulți profesioniști, mai multe resurse financiare.

„Diplomații României sunt buni dar sunt foarte puțini, au multe dosare de care se ocupă în paralel, ar trebui crescut numărul oamenilor dedicați pe anumite acțiuni. În general, România ar trebui să aibă mai mulți oameni în poziții cheie, la Bruxelles, în poziții de management, la toate nivelurile. Este deficitară la acest capitol. Iar pentru a obține un număr de reprezentanți în instituții în conformitate cu dimensiunile sale, ar trebui să se implice într-un proces complex de negociere instituțională”, a explicat expertul citat.

În opinia acestuia, rolul României este deosebit de important și din punct de vedere al comunicării strategice la nivelul statelor vizate prin politica de vecinătate.

Combaterea fenomenului de fake news la nivelul acestor țări și transmiterea de informații reale despre rolul Uniunii Europene sunt, astfel, cruciale pentru a construi percepția corectă și, în consecință, sprijinul la nivelul cetățenilor.

Grupurile profesionale ar putea transmite informații la un nivel similar, către cei din statele vecine; societatea civilă către alte organizații, studenții către studenți – acesta este un tip de comunicare strategică eficientă care poate transcede știrile false și instrumentele de propagandă, în principal ale Rusiei, potrivit expertului citat.

Politica de vecinătate a Uniunii Europene a fost revizuită în anul 2016, iar comunicarea strategică, în contextul problemei sensibile legată de percepția și sprijinul cetățenilor privind UE, a devenit un punct prioritar.

Experți din mediul academic și reprezentanți ai instituțiilor publice au dezbătut această problematică luni, 8 mai, în cadrul conferinței organizată de SNSPA: „Border management and the EU Global Strategy – Risks and challenges for Romania, Ukraine and Republic of Moldova”.