Vedeta NBA, Moscheea și politica externă de “yes man” a României

România are potențialul de a fi un jucător important la nivel regional din punct de vedere geopolitic. Ceea ce o ține însă departe de acest deziderat este atitudinea dezamăgitoare a clasei politice. Două episoade de săptămâna trecută au arătat felul în care decidem să ținem capul plecat când facem politică externă.  Acestea sunt interzicerea baschetbalistului Enes Kanter și proiectul grandios al Moscheei din București prezentat de autoritățile de la Ankara. Dar să le luăm pe rând.

14,3 puncte pe meci și 6,7 recuperări în numai 21 de minute pe întâlnire în NBA pentru Oklahoma City Thunder. Acestea sunt cifrele care îl recomandă pe Enes Kanter și care îl fac unul dintre cei mai buni jucători de baschet din afara Statelor Unite ale Americii. Motiv pentru care sute de fani ai baschetului nord-american îl așteptau cu nerăbdare pe baschetbalistul de origine turcă în România.

Kanter era programat ca în weekendul 20-21 mai să participe la mai multe evenimente în București la invitația Fundației Lumina. Această organizație este coordonată de nimeni altul decât Fetullah Gulen, rivalul președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan. De altfel, Lumina are în România atât o universitate privată care îi poartă numele, cât și Liceul de Informatică, cel care trimite numeroși olimpici români la concursurile de informatică din străinătate. De asemenea, derulează numeroase proiecte sociale în România și recent și-a creat o echipă de baschet pentru copii și juniori pentru care prezența unuia ca Enes Kanter ar fi reprezentat o sursă de inspirație.

Desigur, nici apropierea dintre Kanter și Gulen nu este una secretă. După puciul militar din vara anului trecut, baschetbalistul din NBA, unul dintre cei mai populari sportivi din Turcia, nu a ținut în niciun fel să își ascundă antipatia față de Erdogan. Și pentru că este “gulenist”, familia lui a fost forțată să îl renege, iar Kanter a fost interzis înapoi în țara sa de baștină. Însă putea să se plimbe pe tot mapamondul. Înainte de vizita programată în țara noastră, Kanter fusese în Indonezia sau Tailanda.  Totul s-a schimbat însă când a ajuns în România[1]:

„Sunt în România şi Ambasada Turciei mi-a anulat paşaportul. Sunt ţinut de ore întregi şi supravegheat de vameşi. Desigur, motivul pentru care se întâmplă acest lucru este opţiunea mea politică şi omul care a făcut-o este Recep Tayyip Erdogan, preşedintele. […] Este un om foarte foarte rău, un dictator şi este Hitlerul secolului nostru. O să vă ţin la curent cu ce se mai întâmplă aici. Rugaţi-vă pentru noi!”

, a povestit Kanter pe twitter, imediat după aterizarea pe Otopeni. Informația avea să fie confirmată și de autoritățile de la Poliția de Frontieră:

“Un cetăţean turc s-a prezentat pentru a intra în România la Aeroportul Otopeni. Bărbatul venea din Statele Unite, cu escală la Frankfurt. La controlul de frontieră s-a stabilit că paşaportul nu este valid, documentul de călătorie fiind anulat de statul emitent.  Ca urmare a faptului că prima condiţie pentru intrarea în ţară este deţinerea unui document valabil, persoana în cauză nu a putut intra în România.”

, a afirmat pentru B1 Tv purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră, Fabian Bădilă.

Sursa foto: Twitter/ Enes Kanter

Kanter a petrecut în zona liberă câteva ore, pentru ca apoi să se întoarcă la Londra.

Clasa politică din România a tăcut mâlc. Singura (non)reacție a venit din partea ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, aflat, culmea, la Istanbul, la Summit-ul OSCE. Meleșcanu a susţinut că România nu a putut permite accesul lui Kanter pe teritoriul ţării, după ce acestuia îi fusese anulat paşaportul și că „România nu putea proceda altfel”. Foarte tare, frate!

Al doilea episod îl reprezintă proiectul marii moschei din București, prezentat de Diyanet, cea mai înaltă autoritate islamică din Turcia[2]. Reamintim că Diyanetul a fost acuzat în ultima perioadă că și-a pus clericii să spioneze “guleniștii” în favoarea președintelui Erdogan în toate țările în care activează[3].

Nota bene, subsemnatul consideră că o moschee este necesară în Capitală. Cum am scris și anul trecut, este nevoie de un lăcaș de cult pentru predarea lecturii islamice și în București, dat fiind faptul că numărul de credincioși a crescut în ultimii ani. Dar să fie o construcție de dimensiune normală și nu din banii “Sultanului”[4].

Din pozele trimise de la Diyanet se vedea însă o construcție mult mai mare, cu un întreg complex care va include săli multifuncţionale, săli pentru discuţii, cantină, terase acoperite şi descoperite, o zonă pentru spălarea rituală, camere pentru cazare, un local pentru tineri şi un centru pentru sport. Cu siguranță mult mai mare decât ar fi nevoie și care ar atrage cu siguranță antipatia unui important segment al populației, date fiind sensibilitățile de rigoare din perioada actuală.

Sursa foto: tdvcamiler.com

De data asta însă muțenia a fost ruptă de unde ne-am fi așteptat mai puțin. Nu, nu de la Victor Ponta, desigur. El e încă fanul lui Erdogan. Nici de la Tăriceanu, Dragnea, Nicușor Dan sau PNL. Ci de la un “turc”.

Muftiul Cultului Musulman din România a avut cuvinte neașteptat de dure față de proiectul prezentat peste capul lui de autoritatea turcească:

„Ne dorim un proiect specific culturii și civilizației musulmane din România, care să semene cu moscheea Carol I din Constanța. Ne dorim ceva modest care să simbolizeze existența noastră pe aceste meleaguri, nu un complex atât de mare. Partea turcă, de fapt colaboratorii noștri, sunt deschiși pentru orice modificare. [..] Era frumos să știm și noi. Să nu înțeleagă societatea românească, și mai ales bucureștenii, că Muftiatul Cultului Musulman face ceva de capul lui. Tot ceea ce facem, facem printr-o colaborare cu Secretariatul de stat pentru Culte”,

a susținut Iusuf Murat, pentru Europa FM[5].

Așadar, se poate citi ușor teama muftiului că Erdogan ar dori să facă jocurile la București. De ce? E simplu. La vânătoare de guleniști. De reamintit în acest sens și întreaga discuție iscată vara trecută  privind închiderea centrelor de învățământ din România ce aparțin de Fundației Lumina[6]. Cerere care nu s-a materializat însă în niciun fel.

Acestea fiind spuse, Turcia rămâne unul dintre cei mai importanți aliați regionali ai României, un partener strategic important în flancul sudic al NATO și un important partener comercial. Cu toate acestea, când e vorba de imixtiunea în politica internă a României, chiar și la nivel simbolic, factorii de decizie din România adoptă metoda struțului. Iar această poziție de ghiocel va avea repercusiuni grave dacă regimul de la Ankara reușește să își aducă iscoadele aici, ascunși în spatele religiei. Ar fi timpul să conștientizăm că „ne-am făcut frate cu dracul ca să trecem puntea” și să ne comportăm ca atare. Primul care a dat semnalul a fost Muftiul. Iar construcția Moscheei din București începe în această toamnă.

[1] http://www.totalbaschet.ro/articol/Enes-Kanter-oprit-pe-Aeroportul-din-Otopeni-VIDEO-~52734

[2] https://www.europafm.ro/cum-ar-putea-arata-moscheea-din-bucuresti-galerie-foto/

[3] https://adevarul.ro/international/europa/clericii-turci-diaspora-suspectati-activitati-spionaj-erdogan-1_58da5b245ab6550cb8bf789f/index.html

[4] http://europunkt.ro/2016/04/11/despre-moscheea-din-bucuresti-o-analiza-swot-si-o-posibila-solutie/

[5] https://www.europafm.ro/proiectul-viitoarei-moschei-din-bucuresti-criticat-de-muftiatul-cultului-musulman-din-romania/

[6] http://www.mediafax.ro/social/reprezentant-al-unei-scoli-lumina-ce-ar-fi-finantata-de-gulen-opozantul-lui-erdogan-ambasadorului-turc-ii-e-teama-sa-nu-fie-pedepsit-si-el-daca-nu-executa-ordinele-galerie-foto-15536124