Și credeți că dacă pleacă Trump se întoarce SUA la normal?

Multă emoție a fost vânturată în media ca urmare a pătrunderii în clădirea Congresului american a unei mulțimi de suporteri ai președintelui Donald Trump, hotărâți să împiedice validarea rezultatelor alegerilor din noiembrie, pe care le consideră a fi fost trucate. Neîndoielnic, evenimentul este unul nemaivăzut. Emoția și, mai ales, felul în care a fost canalizată către o narațiune simplistă conform căreia Trump intră în istoria SUA ca un personaj nefast pentru toate necazurile pe care le-a produs, dar a cărui moștenire otrăvită va fi totuși treptat înlăturată, mi se par nejustificate de realitate dacă observăm evoluțiile politice, economice și sociale din Statele Unite din ultimul timp.

Polarizarea politică și violența asociată ei au crescut permanent în SUA în ultimele decenii. Este adevărat că Trump a pus gaz pe foc și a stimulat această evoluție pentru profitul său personal și pentru hrănirea fanteziilor sale nesăbuite, dar nu el a creat-o și nu el o controlează. Acest proces care durează deja de decenii și care doar s-a intensificat în ultimul timp, răbufnind în numeroase mișcări de stradă și violențe, precum cele de tip Occupy de la începutul anilor 2010 sau cele rasiale din ultimii ani, sunt în fapt corolarul destrămării țesutului social și democrației americane ca urmare a incapacității SUA de a gestiona echitabil pentru toți cetățenii săi imperiul deținut de Washington la nivel global.

Clasa de mijloc americană, fundamentul economiei și democrației din SUA în cea mai mare parte a secolului XX, a fost pulverizată în ultimele trei decenii. A fost înlocuită la nivelul superior de o oligarhie care se îmbogățește în continuare galopant din exploatarea pozițiilor privilegiate pe care le deține în sistemul mondial globalizat, iar la cel inferior de o masă mare și foarte pestriță etnic, rasial, religios, de săraci și, mai ales, de persoane care, fără a fi neapărat sărace, au pierdut confortul și siguranța traiului cu care erau obișnuite generațiile părinților și bunicilor lor.

Noua structură socială și economică a SUA este una a clivajelor și a tensiunilor recurente, care se vor manifesta în continuare, în cea mai mare parte a timpului latent, dar cu izbucniri violente precum cele de miercuri de pe Capitoliu care vor fi tot mai frecvente. Noi Trumpi care să exploateze situația pentru propriile ambiții politice nu vor întârzia să își facă apariția, chiar dacă poate nu vor mai ajunge să ocupe cea mai înaltă funcție în stat. Iar ei se vor afla și de o parte, și de alta a eșichierului politic american. Nici demagogii care vor agita vulgul în stânga și în dreapta, nici puținii politicieni moderați care vor mai putea face față pe scena politică în lipsa unui bazin electoral cu vederi moderate, nu vor putea să oprească tăvălugul nefast al schimbării economice și sociale din prezent prin care America se consolidează ca o oligarhie ce trebuie să țină în frâu un proletariat învrăjbit.

Așa că, poate nu chiar în viitorul apropiat, dar nici foarte îndepărtat, mai degrabă ne vom obișnui cu asemenea răbufniri violente precum cea de miercuri, așa cum bursele au făcut-o deja. Wall Street-ul a tresărit mai mult la obținerea de către democrați a unei majorități în Senat, după victoria la alegerile din Georgia, care ar putea fi semnalul unor oarecare schimbări fiscale, decât la năvala mulțimii din Congres, de altfel fără prea mare bătaie de cap măturată de forțele de ordine când ar fi putut începe să devină sâcâitoare.

Dacă oligarhia financiară și politică din SUA s-a obișnuit cu tumulturile periodice de acest fel, ne vom obișnui și noi, în pofida actualei noastre oripilări provinciale și a articolelor care presupun comod că dacă Trump și câțiva înfierbântați cu steaguri confederate vor fi îndepărtați și pedepsiți, America va redeveni ce era acum trei decenii.