Interviu cu Graziela Elena Vâjială, președintele Agenției Naționale Anti-Doping: „Sportivii nu cunosc substanțele interzise și mai ales efectele lor negative”

Olimpiada de la Rio de Janeiro este în plină desfăşurare, iar dorinţa sportivilor de a-şi completa palmaresul cu râvnitele medalii olimpice poate conduce la situaţii în care aceştia să „scurteze” drumul spre succes, folosind, conştient sau nu, substanţe interzise. De altfel, scandalurile de dopaj au premers începerii Olimpiadei, atât la nivel mondial, unde o mare parte a lotului Rusiei a fost descalificat, cât şi la nivel mondial, unde componenţii lotului de caiac-canoe au fost depistaţi pozitiv pentru consumul de Meldonium.

Vladimir Adrian Costea i-a luat un interviu pentru Europunkt doamnei Graziela Elena Vâjială, preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping, pentru a vă informa despre substanţele interzise sportivilor, măsurile punitive la care se expun cei care le consumă, motivaţia din spatele utilizării anabolizantelor şi, nu în ultimul rând, măsurile care ar trebui luate pentru ca, în sport, să fim siguri că omul şi numai omul este măsura tuturor lucrurilor.

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să enumeraţi principalele substanţe interzise pentru sportivii de performanţă din România şi care sunt sancţiunile la care sportivii se expun atunci când consumă aceste substanţe?

Graziela Elena Vâjială: Este dificil să vă enumăr toate substanțele interzise, fiindcă ele sunt în jur de 3.000 la număr. Pot doar să vă spun că substanțele interzise sunt cuprinse în lista interzisă a WADA, pe care o găsiți aici: http://anad.ro/substante/. Generic, ele se clasifică în modul următor: substanțe interzise pe toată perioada anului (în competiție, cât și în afara competiției) și substanțe interzise numai în competiție. Sunt împărțite în mai multe clase și se regăsesc pe lista sus-menționată.

Conform noului Cod Mondial anti-doping, atunci când în proba unui sportiv se găsește o substanță interzisă nespecifică, sancțiunea la prima abatere este de patru ani cu suspendare din activitatea sportivă. Dacă substanța este specifică și autoritatea de management care gestionează cazul nu poate dovedi că substanța a fost luată cu intenția de a crește performanța, suspendarea este de doi ani de zile. Oricum, durata suspendării este variabilă, în funcție de mai mulți factori.

Ce evoluţie a înregistrat dopajul în rândul sportivilor de performanţă din România în ultimii cinci ani şi cum se poziţionează România în raport cu alte state din Uniunea Europeană şi din lume?

În general, în România, procentul probelor pozitive raportate la numărul total de probe prelucrate într-un an de zile (numărul total fiind de peste 3.000) a fost de 0,45-0,8%. Pe plan mondial procentul este între 1-2%. Vedem astfel că procentul din România nu îl depășește pe cel al probelor pozitive din alte părți ale lumii. Anul acesta însă, fiind un an olimpic, este diferit. Din nefericire, în 2016 au fost descoperite mai multe cazuri de dopaj în România. Mai mult de atât, există și un caz cu care nu ne-am mai întâlnit până acum și anume cel de la caiac-canoe, unde aproape tot lotul de seniori a folosit deja celebra substanță Meldonium.

Care sunt cauzele care îi determină pe sportivi să apeleze la aceste substanţe?

Aici este mult de discutat. O primă cauză este faptul că sportivii nu cunosc substanțele interzise și mai ales efectele lor negative. Cu toată activitatea de prevenire, educare și informare pe care o depunem, sportivii nu au ajuns la un grad suficient de responsabilizare astfel încât să fie conștienți că sunt primii care răspund de tot ce se găsește în corpul lor, iar atunci când cineva din anturaj îi îndeamnă să utilizeze o substanță interzisă trebuie să refuze prompt. De multe ori ei sunt induși în eroare sau pur și simplu nu știu că li s-a adimistrat o astfel de substanță.

O altă cauză ar fi presiunea rezultatelor, dorința de a atinge performanța, uneori chiar și cu orice preț. De la an la an, performanțele au crescut și limitele biologice ale organismului aproape că sunt depășite. De aceea sunt nevoiți să recurgă la susținătoare de efort, dar nu întotdeauna sunt corect îndrumați în această privință. Aici trebuie spus că din nefericire, în România medicația nu este diferențiată pe tipul de efort în așa fel încât sportivul să înțeleagă exact de ce anume are nevoie și ce să aleagă din oferta farmaciilor.

Apoi o a treia cauză ar fi generată de valoarea din ce în ce mai mare a premiilor și a sponsorizărilor din competițiile sportive. Aici este din nou vorba de o presiune, de această dată de natură materială. La ea contribuie uneori chiar și antrenorii și alte persoane din anturajul sportivilor. Cu toții își doresc să câștige și nu de puține ori, sunt gata să sacrifice sportivul pentru bani.

Care sunt efectele pe care dopajul le produce asupra organismului sportivilor?

Efectele dopajului asupra organismului uman reprezintă un subiect extrem de vast. Aici ar trebui să discutăm din nou în funcție de clasele de substanțe interzise… În ceea ce privește steroizii anabolici androgeni, de exemplu, vorbim despre efecte adverse foarte severe. Administrarea de steroizi anabolici androgeni duce la perturbarea întregului sistem endocrin, acționând asupra axei hipotalamo-hipofizară, responsabilă de reglarea întregului sistem endocrin. Astfel, de exemplu la bărbați, efectele pot fi: hipertensiune, leziuni ale tendoanelor, afecțiuni renale, afecțiuni hepatice, impotență, calviție, creșterea sânilor, acnee și altele. La femei s-au constatat efecte precum: îngroșarea vocii, creșterea părului pe corp și pe față, infertilitate, tulburări ale ciclului menstrual, regresia țesutului mamar, hipertensiune, agresivitate, acnee, leziuni ale tendoanelor.

Pe de altă parte, stimulentele (adică diverse substanţe folosite pentru creşterea capacităţii de efort şi pentru reducerea oboselii) au efecte precum: nervozitate, agresivitate, psihoze, pierderea judecăţii sau a coordonării, pierderi în greutate, deshidratare, afecțiuni ale plămânilor, aritmii, creșterea tensiunii arteriale și chiar hemoragii cerebrale. Mai multe informații despre efectele dopajului vă invit să găsiți pe site-ul anad.ro, la secțiunea „substanțe”: http://anad.ro/substante/.

Ce măsuri consideraţi că trebuie implementate pentru a combate acest fenomen?

În primul rând ar trebui să fie înăsprite măsurile împotriva traficului cu aceste substanțe interzise, să nu mai pătrundă în țară cantități atât de mari de hormoni de creștere și de substanțe anabolizante. Cu toată activitatea pe care o derulăm alături de autoritățile responsabile în domeniu, numărul cazurilor de confiscări de astfel de substanțe sau suplimente alimentare care conțin substanțe interzise este mare. Ce să mai spunem despre Meldonium? Acest „celebru” medicament nici nu are autorizație de vânzare pe piața din România și totuși au fost depistați atâția sportivi care l-au folosit… Este clar că există canale ilicite prin care aceste „medicamente” ajung în țara noastră. Ele trebuie identificate, iar rețelele de trafic, destructurate.

Apoi pe lângă combaterea traficului, trebuie intensificate acțiunile de prevenire, iar pentru asta avem nevoie de ajutor din partea tuturor celor interesați ca sportul românesc să rămână curat. Aici mă refer la sportivi, antrenori, medici, asistenți, precum și la instituții și organizații sportive – federații, cluburi etc., dar și la ajutorul presei.