Interviu cu Violeta Alexandru, ministrul pentru consultare publică şi dialog civic: „Campania Dreptul tău de a ști! – prima asumare de către o instituție publică a importanței dreptului de a ști ce se întâmplă cu guvernarea țării”

Funcţionarea democraţiei ţine în mod direct de transparenţa activităţii administraţiei publice şi de dialogul permanent, eficient dintre autorităţi şi cetăţeni. În ultimul an, guvernul a subliniat necesitatea dezvoltării consultării publice şi a dialogului civic, prin înfiinţarea unui minister special pentru acest domeniu.

Activitatea acestui minister şi cea mai importantă campanie publică a sa, „Dreptul tău de a şti” vă sunt prezentate chiar de către ministrul Violeta Alexandru, într-un interviu pentru Europunkt, acordat lui Vladimir Adrian Costea.

Vladimir Adrian Costea: Care sunt prevederile legale potrivit cărora cetățenii pot adresa întrebări autorităților și instituțiilor publice cu privire la informațiile de interes public?

Violeta Alexandru: Orice persoană are dreptul de a solicita și de a primi informații de interes public, fără să își justifice interesul iar rolul echipei Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) este de a contribui la creşterea gradului de informare, în rândul cetățenilor, cu privire la dreptul lor fundamental de a avea acces la informații de interes public, în măsura în care fac un pas civic înainte și adresează întrebări autorităților și instituţiilor publice, sunt curioși despre cum se iau deciziile sau cum se cheltuie resursele publice.

Dreptul la informație este garantat de Constituție, iar legea care dezvoltă această prevedere legală în baza căreia cetățenii pot solicita informații de interes public este Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Dându-și seama despre cât este de important ca toți cetățenii, nu numai cei cu pregătire juridică, să știe că acest drept este fundamental, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) și-a intensificat eforturile demarate chiar de la înființarea instituției, derulând, începând cu luna august, cu atingerea unui vârf de activități de informare pe tema accesului la informații,  în luna septembrie când, în toată lumea se sărbătorește ziua: „Dreptul tău de a ști!”. Pentru noi este important să menținem acest interes constant pentru subiect și vom continua să facem campanii sau simple acțiuni cu impact în rândul oamenilor, până în ultima zi a mandatului pe care l-am dedicat, de altfel, cetățenilor.

Care sunt etapele pe care cetățenii trebuie să le urmeze pentru a intra în posesia informațiilor solicitate?

Etapele sunt foarte clare și sunt prevăzute în Legea nr. 544/2001. Depunerea unei cereri de informații de interes public de către un cetățean trebuie să fie uşoară, rapidă şi gratuită. Spiritul legii este acela de a deschide administrația către cetățeni, de a guverna transparent și cu disponibilitate, în orice moment, de a informa comunitatea cu privire la măsurile luate și rezultatele obținute.  Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) face eforturi concrete în a încuraja instituțiile sau autoritățiile publice să publice cât mai multe date din oficiu. preponderent în format electronic, pentru o comunicare rapidă, gratuită și promptă a informațiilor de care cetățenii sunt interesați. În activitatea noastră zilnică în cadrul căreia o bună parte din timp căutăm să fim cât mai prezenți în instituțiile publice centrale la nivelul cărora ne propunem să creștem capacitatea de implementare a măsurilor de transparență, insistăm asupra importanței publicării proactive a cât mai multor informații, asupra unui comportament instituțional care să anticipeze nevoile de informare și care să nu aștepte să apară solicitări pentru a răspunde. Acolo unde sunt 10 solicitări pe aceeași temă, instituția poate lua decizia de a publica din oficiu acele seturi de date, de vreme ce constată un interes în societate pentru acel subiect. Încurajăm această abordare, suntem și critici dar și apreciativi cu instituțiile care iau asemenea initiative pentru a le arăta că o asemenea atitudine este deopotrivă observată.

Mai departe, îndemnăm colegii din administrație ca răspunsul la o solicitare de informații a unui cetățean să fie transmis în formatul cerut de acesta. Vremurile se schimbă, comunicarea este mai rapidă, din ce în ce mai rapidă iar administrația trebuie să țină pasul cu dezvoltarea societății, să nu creeze impresia că are ceva de ascuns și n-ar trebui să aibă, să anticipeze și să publice cât mai multe informații despre cheltuirea banilor publici, de exemplu. De altfel, anul acesta, MCPDC a modificat normele de aplicare ale Legii nr. 544/2001, ca răspuns la foarte multele solicitări comunicate nouă, respectiv în urma unui amplu proces de consultare publică, introducând un cost maxim pentru contravaloarea serviciilor de fotocopiere, raportat la maximum 0,005 din salariul minim pe economie/pagină, atunci când informațiile sunt solicitate pe suport de hârtie.

Totodată, încercăm să venim în sprijinul cetățenilor prin explicarea, într-un limbaj cât mai simplu și încurajator, pentru că am observat că, în acest domeniu, există și o problemă de încredere în finalitatea efortului de a cere informații de interes public, a tuturor pașilor necesar a fi urmați pentru a avea acces la aceste informații. Echipa MCPDC a realizat o serie de materiale vizuale (infografice), cât și scurte spoturi pentru prezentarea modalității în care informațiile de interes public pot fi solicitate de un cetățean. Venim cu idei creative și care să aibă totuși conținut pentru că oamenii vor să primească informație uşor de citit dar relevante și cum noi suntem zilnic în relație cu cetățenii obișnuiți, reușim să venim cu idei cu adevărat aproape de nevoile acestora, cel puțin în domeniul în care lucrăm. Vă îndemn pe această cale să urmăriți pagina de internet a Ministerului. În luna septembrie am excelat, practic, derulând cele mai multe activități interesante, creative și eficiente prin care am atras cel mai bine atenția în spațiul public legat de importanța unui societăți democratice funcționale în care toate drepturile, inclusiv cel de a ști cum se administrează comunitatea, sunt cunoscute de către cetățeni și respectate la nivelul autorităților. Denumită, în mod sugestiv, ”Dreptul tău de a ști!”, campania care și-a pus amprenta asupra activității noastre în luna septembrie a fost, privită de la nivel internațional, prima asumare de către o instituție publică – MCPDC a importanței dreptului de a ști ce se întâmplă cu guvernarea țării, cu administrarea comunității tale, cu treburile și deciziile publice în general.

Decizia de a sărbători, în plan internațional, ziua de 28 septembrie ca și ziua dreptului de a ști a fost luată la Conferința despre libertatea de informare, care s-a desfășurat la Sofia, în Bulgaria, între 26 și 28 septembrie 2002, în prezența reprezentanților organizațiilor neguvernamentale active în domeniul libertății de informare (Freedom of Information) din 15 de țări și ai reprezentanților organizațiilor internaționale susținătoare ale acestui domeniu. Pe lângă acest moment important de la nivel internațional, noi, în România avem o dublă aniversare, anul acesta împlinindu-se 15 ani de la adoptarea Legii nr. 544 privind liberul acces la informațiile de interes public, o lege care a schimbat și care schimbă în continuare modul în care administrația lucrează cu cetățenii. Implicarea noastră a fost forma noastră de respect față de drepturile cetățenilor dintr-o țară democratică dar și față de ONGurile care au depus atât de mult efort în acești ani pentru ca prevederile legii să modernizeze societatea românească.

În ce măsură cetățenii sunt conștienți de existența acestui drept, reglementat prin intermediul Legii nr. 544/2001?

Din interacțiunea cu cetățenii am observat că, în ultimele luni, a crescut interesul acestora față de deciziile luate de administrație și care au un impact asupra comunităților, de la nivel local dar mai ales de la nivelul comuntății mari care este România. Campaniile de informare și conștientizare trebuie să aibă o și mai mare amploare, trebuie făcute eficient – ceea ce nu înseamnă neapărat costuri mari și câteodată n-ar trebui să însemne deloc (cum noi am demonstrat din plin în acest an, la MCPDC necheltuind sume de bani pentru campaniile noastre online) dar și permanent întrucât toți românii, indiferent de unde locuiesc, indiferent de profesie, de posibilitățile sociale, trebuie să știe că au dreptul să solicite informații de interes public. Astfel de preocupări trebuie adaptate specificului publicului – ne-am dat seama de acest lucru interacționând atât cu cei care comunică astăzi, în mod activ și rapid, în online după cum ne-am dat seama, având program de audiențe și ieșind foarte mult din birou, că trebuie adaptate și nevoilor și posibilităților celor care nu au calculator sau acces la internet, cunoașterea drepturilor și de către aceștia fiind crucială pentru modernizarea României.

Eforturile noastre vor continua pentru că este nevoie de comunicare permanentă pe această temă, rezultatele se vor vedea în timp.

Care sunt principalele dificultăţi sesizate cu privire la accesul cetățenilor la informațiile solicitate?

Sunt mai multe tipuri de dificultăți, o să mă refer la cele sesizate la nivelul instituțiilor publice cu precizarea că la nivelul societății în general una dintre dificultățile pe care le-am constatat, în legătură cu eficienta aplicare a acestei legi, ține foarte mult de lipsa de încredere a oamenilor în efectele acțiunilor lor civice, tip chestionarea unei autorități despre cum cheltuie banii publici, cum ia anumite decizii cu impact în comunitate. Ori în materia transparenței, este nevoie ca ambele părți să fie active, este dificil dacă una renunță, dacă nu are încredere să interacționeze cu cealaltă iar faptul că s-a ajuns aici are multiple explicații care vin din spate.

La nivelul autorităților centrale, mandatul nostru, în acest an, fiind concentrat la acest nivel, constat mai multe tipuri de dificultăți și fac precizarea că lucrăm, noi și colegii noștri din celelalte ministere, pentru a le rezolva, pațial sau total până la sfârșitul anului, nu ne rezumăm la constatarea lor. Prima se referă la lipsa practicii unitare în aplicarea legislației din domeniul transparenței, cauza ținând de lipsa unei preocupări sistemice pentru a crește capacitate în sistemul public. Sunt practicieni, majoritatea – aș spune, care nu au beneficiat de niciun program de pregătire în ultimii ani, nici de un material suport care să îi spriine în activitiate – și acest lucru l-am văzut în plan central, sunt convinsă că în plan local este și mai greu. Sigur că nu se pune problema de a spune unei autorități, într-o anumită speță, cum trebuie să procedeze, ea are deplina judecată asupra condițiilor respectării legii dar este important schimbul de experiență și transferul de bune practici chiar în sistemul public pentru că ajută la dezvoltarea de capacitate, cu precizarea că este vital să existe continuitate în această activitate. Edițiile Forumului Specialiștilor pe care le-am organizat  și în cadrul cărora am dat posibilitatea practicienilor să discute situații cu care se confruntă, să se consulte, să schimbe opinii avizate, sunt foarte importante. La fel am gândit și utilitatea creării, de la zero, a unei baze de date, disponibile online pe site-ul Ministerului cu peste 500 de soluții definitive ale instanțelor, în litigii având ca obiect aplicarea Legii nr. 544/2001. Aș mai oferi ca exemplu al acțiunilor noastre prin care abordăm, în mod efectiv, dificultățile din sistem elaborarea, cu sprijinul voluntar al Asociației Expert Forum, a primei Analize asupra jurisprudenței privind excepțiile de la liberul acces la informații de interes public din România, pentru a tempera puțin tendința instituțiilor de a încadra mult prea multe tipuri de informații în categoria excepțiilor, afectând, în mod direct, eficienta implementare a legislației transparenței.

Nu este mai puțin adevărat că unele dificultăți de aplicare derivau din incoerențe la nivelul Normelor de aplicare și acest lucru l-am abordat prin amendarea, printr-o largă consultare publică, a acestora, în vara acestui an. Cred însă că cele mai multe dificutăți vin din determinare și bună organizare internă și de aceea investim foarte mult în dezvoltarea de capacitate internă pe care să o lăsăm cât mai consolidată în ministere.

Pentru publicul care așteaptă răspunsuri rapide la solicitările de informații de interes public, sesizăm și o limitare de ordin logistic și acest lucru trebuie rezolvat la nivelul unei societăți modern iar acest aspect, coroborat cu determinarea de a publica cât mai multe seturi de date din oficiu, ar degreva funcționarii responsabili cu acest domeniu, în multe cazuri fiind vorba și de supraîncărcare pentru cel însărcinat să aplice Legea nr. 544/2001 în condițiile în care trebuie să mai ducă și muncă de lămurire în rândul colegilor din instituție, aceștia deținând, de fapt, respectivele date care fac eficientă și conformă aplicarea corespunzătoare a legislației transparenței.

În ce măsură dificultăţile menţionate anterior sunt determinate de un grad scăzut de conștientizare din partea cetățenilor, respectiv din partea autorităților și instituțiilor publice?

Nu sunt pe deplin mulţumită de stadiul pe care am reușit să îl atingem în practicarea transparenței. Știu că în chestiunea accesului la informaţii nici nu poate exista perfecţiune, nu există o reţetă unică, pe care s-o iau şi s-o import ca atare într-o instituţie sau alta și de aici și nemulțumirea mea, conștientă fiind că am reușit să facem totuși unele schimbări, concrete, schimbând modul efectiv în care se guvernează, în care se comunică cu cetățenii. Sunt foarte multe zone în care mai avem de lucru, cum ar fi companiile din subordinea ministerelor economice, în care insist foarte mult ca lucrurile să se schimbe. Am anumite nemulţumiri despre accesul la informaţii privind execuţia contractelor de achiziţii şi fac eforturi împreună cu ANAP-ul şi colegii din Ministerul Finanţelor Publice ca să găsim o soluţie instituţională, durabilă, prin care să se poată oferi accesul oamenilor, în timp real, la modul în care sunt implementate contractele de achiziţii. În acest moment accesul la informaţii se opreşte la momentul atribuirii, în etapa în care se atribuie contractul, cetăţeanul nemaiavând acces la date esenţiale și care, de fapt, îl interesează cel mai mult, anume despre cum se pune în practică acel contract, cât și cum se execută respective cât s-a plătit din cât s-a executat. Cu privire la acest ultim aspect, v-aș spune că cetățenii sunt informați și dornici să primească informații, nu suntem noi autoritățile cel mai bine organizate pentru a răspunde acestor nevoi, în cadrul legal existent (în care funcționează nu numai legea accesului la informații de interes public dar și una a protecției datelor cu caracter personal, de exemplu sau una privind protejarea datelor cu caracter economic) și aici mai mult în instituții trebuie făcute eforturi. Cred că accesul la informații privind execuția contractelor de achiziții reprezintă oglinda fidelă atât la nivelul stadiului precar al managementului datelor în materie cât și al importanței voinței, nu numai pe moment ci a voinței instituționale, pentru ca lucrurile să se schimbe la nivel sistemic.

Ce trebuie să facă cetățenii în cazul în care răspunsul primit din partea autorităților și instituțiilor publice este neclar, incomplet sau imprecis?

Tot Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public  prevede pașii pe care cetățenii trebuie să-i facă. În acest sens Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic a realizat un al doilea spot/material informativ disponibil online și el disponibil pe pagina noastră de internet a Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic: http://dialogcivic.gov.ro/2016/08/echipa-mcpdc-lanseaza-campania-dreptul-tau-de-a-sti/. Se pot adresa, fără să fie condiționați pentru a se îndrepta în justiție împotriva instituției – acolo unde se impune, conducătorului ierarhic al funcționarului care a formulat răspunsul sau pot merge direct în instanță. În tot acest context, noi simțim că inclusiv expunerea publică a acestor situații de refuz sau răspuns care nu răspunde solicitării cetățeanului – ajută și, în acest sens, am cerut, prin Normele metodologice modificate ale Legii nr. 544/2001, ca autoritățile să publice toate solicitările de informații primite și toate răspunsurile.  Transparența ajută inclusiv sau în primul rând în acest domeniu. Cunoașterea, de către public, a modului în care se răspunde la solicitările de informații de interes public poate reprezenta o soluție, din multele, pentru îmbunătățirea practicilor în sistemul public.

Ce schimbări consideraţi necesare pentru a facilita accesul cetățenilor la informațiile solicitate?

Ceea ce am avut de schimbat, în această perioadă limitată pe care am avut-o la dispoziție, din punct de vedere legislativ și instituţional, am făcut-o, în același timp lucrând constructiv, alături de colegii din Ministere. Ne-am asumat rolul de instituție – suport și nu ne-am eschivat, oricât ne-a fost de greu, având în vedere structura extrem de suplă a Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC). Lucrurile trebuie ținute constant sub atenție, cred că niciodată nu poți spune, în această materie, că nu trebuie să îi mai dai prea multă importanță accesului la informații de interes public pentru că lucrurile merg de la sine. Cel mult trebuie să îți adaptezi programele de creștere sau consolidare a capacității în administrație și, neapărat, trebuie să nu renunți în a popularizara subiectul în rândul cetățenilor pentru a crea acolo încredere nu numai în sensul că drepturile prevăzute în Constituție sunt respectate dar și în faptul că funcționarea unui sistem democratic ține nu numai de o administrație eficientă, dar și de o societate civilă activă, vigilentă. Ambele părți trebuie să participe pentru ca principiul accesului la informațiile de interes public să nu fie numai clamat și practicat constant ca să se atingă un nivel de funcționalitate eficientă a relației stat-cetățean.