Daciana Sârbu: Stop promovării către copii a alimentelor nesanătoase!

Vrem să mâncăm sănătos şi, când este vorba despre copiii noştri, ne străduim să alegem cele mai proaspete şi sigure alimente. Dar cum să evităm capcanele din magazine, cum să descifrăm o etichetă de pe biscuiţi şi cum să reclamăm neregulile din pieţe? Ce prevede legislaţia europeană în domeniu şi cum ar trebui îmbunătăţită, aflăm într-un interviu cu eurodeputata Daciana Sârbu, în exclusivitate pentru Europunkt.

Europunkt: Stimată doamnă Daciana Sârbu, magazinele sunt invadate de produse alimentare destinate copiilor, gen pate de ficat, mezeluri etc. Nu ştiu cât de sănătoase sunt ele pentru copii, dar ambalajele acestora sunt fermecătoare, de la personaje de poveste, la ursuleţi drăguţi şi pisicuţe nostime. Poate tempera legislaţia europeană această strategie de marketing menită să arunce în coşul părinţilor alimente nu prea sigure pentru sănătatea copiilor?

Daciana Sârbu: Am încercat, în special în ultimii ani, să forţăm o înăsprire a regulilor, în special pentru alimentele care pretind pe etichetă că sunt „sănătoase”. Cele destinate copiilor au fost o prioritate pentru mine, fiindcă foarte mulţi părinţi pot fi păcăliţi să cumpere un aliment care „îmbunătăţeşte vederea” copilului sau îi promite diverse alte beneficii false, nesusţinute prin conţinutul produsului. Eu am reprezentat grupul socialiştilor europeni în negocierile privind o lege foarte importantă – cea care stabileşte ce fel de produse pot pretinde că aduc beneficii privind sănătatea şi ce criterii trebuie să îndeplinească ele. Când aceste prevederi vor fi aplicate, în anii următori, nu vor mai putea exista pe piaţă produse care să păcalească oamenii că sunt sănătoase fără să aducă, de fapt, niciun fel de avantaje reale.

Sunt foarte hotărâtă să lupt şi împotriva modului cum sunt promovate către copii alimentele nesănatoase. Ştiu cât de nocivă e practica aceasta de a asocia un personaj simpatic din desene animate cu un desert plin de zahăr: copilul ţi-l cere imediat fiindcă îi place personajul, şi e greu ca părinte să lupţi cu aceste asocieri. Am solicitat deja Comisiei Europene şi Consiliului să propună interzicerea promovării către copii a alimentelor nesănătoase. Acest tip de publicitate ia forme manipulatorii de care cei mici nu se pot feri.

Nu vom putea să ne hrănim sănătos copiii, nu vom putea să ne luptăm cu fenomenul obezităţii dacă nu oprim acest gen de practici, care sunt foarte eficiente şi ating un număr mare de consumatori.

Europunkt: În strânsă legătură cu alimentele sănătoase, există o mare ofertă de astfel de produse, comercializate de către producătorii locali. Totuşi, acestea nu sunt etichetate, astfel încât singura certitudine că achiziţionezi un produs proaspăt pentru copil este cuvântul de onoare al producătorului. Este legislaţia europeană prea permisivă în ceea ce priveşte categoria alimentelor tip ”de la ţară”? Nu mă refer la produsele tradiţionale, ci la acele magazine mici gen ”Sibiu”, unde se vând brânzeturi, ouă etc.

Daciana Sârbu: Legislaţia europeană privind etichetarea se aplică numai alimentelor preambalate. De aceea, majoritatea alimentelor comercializate în pieţe, de exemplu, nu intră sub incidenţa acestor reglementări. De ce? S-a ajuns la concluzia că regulile absolut necesare pentru produsele preambalate, care conţin ingrediente multiple, nu sunt la fel de potrivite pentru alimentele provenite de la ferme şi produse locale – astfel de cerinţe ar fi însemnat o povară enormă pentru micii producatori.

Însă chiar dacă nu sunt obligaţi să eticheteze produsele, şi aceştia trebuie să obţină autorizaţii, să se supună controalelor şi, până la urmă, să fie verificaţi de instituţiile care se ocupă de protecţia consumatorului. Deci trebuie să respecte reguli, există mecanisme de control.

Cred că nu ar fi rău deloc să devenim consumatori mai proactivi – să reclamăm tot ce ni se pare suspect, să ne apărăm drepturile. În alte state se întâmplă acest lucru, iar producatorii au un motiv în plus să se teamă să facă abuzuri.

Europunkt: Dacă în cazul de mai sus, etichetarea lipseşte cu desavârşire, în cazul produselor alimentare cumpărate din marile lanţuri de magazine, etichetarea nu prea mă ajută pe mine, ca părinte, dacă nu am studii de specialitate. Mă refer la înşiruirea de E-uri şi acetaţi, despre care habar nu am cât de nociv sunt. Credeţi că legislaţia ar trebui să impună producătorului o mai mare transparenţă în privinţa ingredientelor utilizate?

Daciana Sârbu: Sunt categoric de părere că etichetele ar trebui să ofere informaţii mai transparente, mai clare şi mai uşor de inţeles pentru consumatori. Nu e normal sa fii nevoit să-ţi iei licența în chimie ca să descifrezi eticheta biscuiţilor pe care ți-i cere copilul! Am susţinut acest lucru şi în Parlamentul European.

Atunci când s-a aflat în discuţie legislaţia privind etichetarea alimentelor, am susţinut sistemul de etichetare tip “semafor”, care foloseşte culorile pentru a ghida consumatorul în legatură cu ceea ce conţin alimentele. De exemplu, dacă un aliment conţine un nivel nesănătos de grăsimi, atunci pe etichetă grăsimile sunt indicate prin culoarea roşu. Cred că acesta e un sistem foarte simplu şi clar, prin care consumatorul se poate feri de pericolul alimentelor nesănătoase şi poate alege în cunoştinţă de cauză. Din păcate, acest sistem nu a fost adoptat de Parlamentul European – majoritatea colegilor din grupul popular s-au opus, aşa că nu se poate aplica.

Cât despre E-uri, acestea sunt precizate pe eticheta alimentelor pentru a preveni eventualele reacţii alergice – aceste substanţe pot provoca alergii anumitor persoane şi atunci precizările de pe eticheta ajută consumatorii să evite acele alimente.

Europunkt: Vă mulţumim!

Daciana Sârbu, eurodeputat PSD, este membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară şi membru supleant în Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală.