Interviu/ Daniel Buda, europarlamentar PNL: “Comercializarea unor produse alimentare care conțin soluții de dezghețare a drumurilor reprezintă un atac asupra siguranței alimentare a consumatorilor”

Rezultatele studiului Asociaţiei Pro Consumatori asupra a 116 tipuri de cârnaţi comercializați în lanțurile de supermarket, dar și în magazinele unor producători de produse din carne, ridică un semnal de alarmă asupra riscurilor la care sunt expuşi consumatorii în UE. Standardele scăzute de siguranţă a alimentelor pun în pericol însăşi sănătatea consumatorilor, motiv pentru care UE trebuie să-şi adapteze legislaţia europeană pentru a face faţă provocărilor din domeniul siguranţei alimentare.

Europarlamentarul Daniel Buda, din grupul Partidului Popular European (PPE), membru al Comisiei de Dezvoltare Regională, a analizat perspectivele şi provocările privind interzicerii substanțelor dăunătoare în prepararea cârnaților, într-un interviu acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: Pornind de la rezultatele studiului realizat de Asociația Pro Consumatori, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, vă rog să ne prezentați care sunt principalele probleme identificate în privința standardelor de siguranță în prepararea cârnaților. Cum interpretați dumneavoastră rezultatele acestui studiu?

Daniel Buda: Rezultatele acestei analize au fost unele extrem de îngrijorătoare, ridicând un semnal de alarmă în ceea ce privește standardele de siguranță a alimentelor și a sănătății publice. Astfel, au fost descoperite soluții de dezghețare a drumurilor în cârnații comercializați, iar anumite tipuri de cârnați de casă aveau în compoziție câte opt substanțe chimice, ceea ce indica semne de întrebare asupra calității acestor produse. De asemenea, la 88% din cârnații afumați analizați s-a folosit fum lichid sau aromă de fum, iar la 84% din cârnații analizați s-a folosit conservantul nitrit de sodiu. Nu în ultimul rând, la 55% din cârnații analizați, membrana folosită este artificială, ceea ce înseamnă că este realizată din alginat de sodiu, celuloză, gumă de guar, lactat de calciu, clorură de calciu, colagen de vită și coloranți. În ceea ce privește informațiile menționate pe etichetele acestor produse alimentare, la doar 37% din cârnații analizați apare precizat procentul de carne din compoziția acestora pe etichetă.

Analiza efectuată evidențiază o situația alarmantă care pune în pericol sănătatea umană. Conținutul nociv al subsțantelor din cârnații comercializați, dar și lipsa informațiilor complete de pe etichete reprezintă grave încălcări ale prevederilor din domeniul siguranței alimentare care nu pot rămâne nesancționate.

Cum vă explicați faptul că în UE, în lanțurile de supermarket și în magazinele unor producători de produse din carne erau comercializați cârnați care conțineau soluții de dezghețare a drumurilor, precum și cârnați care aveau în compoziție câte opt substanțe chimice?

Din punctul meu de vedere, comercializarea unor produse alimentare care conțin soluții de dezghețare a drumurilor reprezintă un atac asupra siguranței alimentare a consumatorilor. Este o situație mai mult decât îngrijorătoare, ce ar trebui remediată imediat. Nu este firesc să fie permis în timpurile noastre comercializarea de alimente care pot dăuna sănătății umane.

Un alt aspect pe care aș dori să-l subliniez este faptul că aceste produse de o calitate îndoielnică se achiziționează la prețuri accesibile, aș putea spune derizorii chiar. Drept urmare, categoriile sociale defavorizate sunt cele care vor cumpăra cu precădere aceste produse nocive. În consecință, asistăm la un cerc vicios în care persoanele vulnerabile, cu posibilități reduse, sunt constrânse indirect să cumpere alimente ce au în compoziție un număr ridicat de substanțe chimice, acest lucru generând ulterior, multiple probleme de sănătate, probleme de ordin financiar, deoarece bolile apărute necesită tratarea la costuri ridicate pentru societate dar și social, îngreunând și mai puternic situația lor.

O altă problemă identificată în cadrul studiului se referă la lipsa de informare a cumpărătorilor în legătură cu procentul de carne din compoziția cârnaților comercializați. În ce măsură absența acestei informații pentru 63% din cârnații analizați încalcă prevederile din domeniul siguranței alimentare?

Politica Uniunii Europene privind siguranța alimentară vizează întregul lanț alimentar, iar unul dintre obiectivele principale vizează informarea clară cu privire la originea, conținutul, etichetarea și utilizarea alimentelor. În absența menționării procentului de carne din compoziția cârnaților pe etichete, consumatorului îi este încălcat dreptul garantat de normele Uniunii cu privire la accesul la informații esențiale despre produsului achiziționat. Producătorii, lanțurile de magazine sau orice alt tip de comercianți sunt obligați să se asigură că produsele comercializate au înscrise mențiunile obligatorii, printre care, amintim: denumirea, lista ingredientelor, cantitatea anumitor ingrediente sau categorii de ingrediente, substanțele care provoacă alergii sau intoleranță.

Care sunt măsurile pe care le considerați necesare pentru a garanta sănătatea și dreptul la informare al cumpărătorilor?

Una dintre măsurile esențiale pentru a garanta sănătatea și dreptul la informare al cumpărătorilor vizează etichetarea corespunzătoare a produselor alimentare, astfel încât consumatorul să dispună de informații esențiale, lizibile și ușor de înțeles pentru a cumpăra produse în cunoștința de cauză. De asemenea, în vederea asigurării celor mai înalte standarde de sănătate în ceea ce privește alimentația, este recomandat să se ia în considerare o reevaluarea a pragurilor admise la momentul actual în ceea ce privește numărul de substanțe chimice, de aditivi.

Cu toate că substanțele aromatizante pot fi folosite doar dacă s-a dovedit științific că nu prezintă niciun risc pentru sănătatea consumatorilor, în prezent, în UE sunt aprobate peste 2 100 de astfel de substanțe, iar alte 400 sunt în curs de verificare de către EFSA. Consider oportună limitarea acestor substanțe, dar totodată și indicarea clară, pe ambalajul produsului, a tuturor aditivilor alimentari utilizați. În acest sens, pentru a se verifica dacă toate produsele care intră în lanțul alimentar îndeplinesc standardele corespunzătoare, este necesară efectuarea de controale mai riguroase atât la nivel de producători, cât și în rândul comercianților.

Care sunt demersurile pe care le-ați inițiat pentru a identifica instrumentele pe care executivul european le are la îndemână în vederea interzicerii substanțelor dăunătoare în prepararea cârnaților?

Există o serie de mecanisme de care dispune Comisia în vederea menținerii unor standarde înalte în ceea ce privește siguranța alimentară. Așadar, am solicitat Comisiei Europene, printr-o întrebare cu solicitare de răspuns scris, să îmi transmită care sunt instrumentele cele mai eficiente pe care le are la îndemână în vederea interzicerii substanțelor dăunătoare în prepararea cârnaților, dar și care sunt mecanismele de care dispune Comisia în vederea sancționării comercianților care încalcă standardele europene în materie de siguranță alimentară.

Aș dori să menționez un instrument esențial, și anume „Sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje” (RASFF) al UE. Acest sistem permite organismelor naționale și europene relevante să facă schimb rapid și eficient de informații cu privire la alimente și furaje. Sistemul ajută guvernele să acționeze în mod rapid și coordonat pentru a înlătura riscurile la adresa siguranței înainte ca acestea să le dăuneze consumatorilor, de exemplu prin retragerea produselor de pe piață.

Care sunt perspectivele şi provocările pe care le identificați în acest moment în vederea interzicerii substanțelor dăunătoare în prepararea cârnaților?

Siguranța alimentară va rămâne în centrul atenției autorităților europene. Cu toate acestea, se impune îmbunătățirea reacției Uniunii Europene față de amenințările la adresa sănătății și să garanteze aplicarea mai eficientă a normelor în domeniu. Cu siguranță, procesul de interzicere a tuturor substanțelor dăunătoare folosite în preparea cârnaților, va fi unul care va implica un consum de resurse considerabil, fiind un efort susținut în timp a diverșilor actori. Am convingerea că atât Comisia, cât și celelalte instituții europene vor depune toate diligențele astfel încât să asigure o calitate cât mai ridicată a produselor de carne comercializate în interiorul Uniunii.

Aș încheia prin a face un apel în primul rând către toți consumatorii. Să își rezerve câteva minute din viața lor pentru a se informa asupra conținutului unui produs din carne sau pe bază de carne. Și nu în ultimul rând să țină minte următoarele: nu tot ce este ieftin este și bun!