Interviu/ Dr. Ing. Constantin Ionescu, INFP: “China s-a arătat îngrijorată că muntele sub care Coreea de Nord desfășoară testele este pe punctul de a se prăbuși, riscând ca radiațiile să se răspândească în regiune”

Puterea exploziei ultimului test nuclear nord-coreean din 3 septembrie a.c., a fost estimată de Institutul norvegian de cercetare în domeniul geoștiințelor NORSAR la 120 kilotone echivalent TNT (trinitrotoluen), bazându-se pe o magnitudine seismică estimată la 5,8. Această explozie a avut o putere de opt ori mai mare decât bomba nucleară detonată la Hiroshima pe 6 august 1946, respectiv o putere de șase ori mai mare decât cea lansată la Nagasaki trei zile mai târziu.

Dr. Ing. Constantin Ionescu, General Maneger la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a analizat evoluţia şi perspectivele dosarului nuclear nord-coreean asupra evenimentelor seismice neobişnuite, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Sursă foto: Market Watch

Vladimir Adrian Costea: Cum a evoluat zona de efectuare a testelor nucleare de către Coreea de Nord în ultimii ani? Totodată, care este distribuția epicentrală a soluțiilor calculate pentru testele efectuate pe teritoriul RPDC?

Constantin Ionescu: Coreea de Nord efectuează testele nucleare în amplasamentul specific Punggye-ri, aflat în nordul țării. Până în prezent, în decurs de 11 ani, au avut loc 6 teste. Acestea sunt de natură subterană și se desfășoară în interiorul infrastructurii de tunele construită în acest scop în amplasamentul amintit. Determinarea precisă a adâncimii la care au avut loc exploziile este dificilă; estimările disponibile până în prezent arată însă o creștere a acestei adâncimi de la 300 m (în 2006) la 1000 m (pentru ultimele trei teste). Se presupune că testele au loc în tunele pentru ca emisia de radiații radioactive să fie blocată de straturile de rocă aflate deasupra exploziei.

În lipsa unor informații oficiale, zona poate fi observată prin imagistică satelitară realizată de diferite organizații/institute. Totodată, această metodă de monitorizare poate oferi informații asupra pregătirii unor eventuale noi teste, asa cum s-a întâmplat în cazul ultimului test, a cărei pregătire ar fi putut fi anticipată pe baza imaginilor observate în perioada ianuarie – aprilie 2017 de către website-ul de monitorizare 38 North, dezvoltat în cadrul unui institut SUA – Coreea de Sud.

Conform estimărilor Centrului Internațional de Date din cadrul Organizației Tratatului de Interzicere Totală a Experiențelor Nucleare asupra epicentrelor evenimentelor produse de cele 6 teste nucleare, distribuția acestora ocupă până în prezent o suprafață de aprox. 13 km² în zona amplasamentului în care au loc testele nucleare ale Coreei de Nord.

Cum au influențat testele nucleare evoluția evenimentelor seismice neobișnuite? Au avut un impact asupra mișcării plăcilor tectonice?

Cele 6 teste nucleare efectuate până în prezent au avut magnitudini (locale) crescătoare, estimate între 3,9 (pentru evenimentul din octombrie 2006) și 5,2 (pentru evenimentul din septembrie 2017). Ele nu pot avea influență asupra mișcării plăcilor tectonice.

Totuși, este de menționat că în cazul ultimului test, la care puterea estimată a exploziei a fost practic de 100 de ori mai mare decât în cazul primului test, un al doilea eveniment seismic  a fost localizat în zona exploziei, de către organizațiile internaționale de monitorizare seismologică globală (magnitudine locală aprox. 3 – 4), la aprox. 8 minute după efectuarea testului nuclear. Conform BBC, atât Institutul de monitorizare geologică al Statelor Unite ale Americii (USGS) cât și China au asociat acest al doilea eveniment cu prăbușirea – accidentală sau intenționată (caz în care s-a urmărit blocarea emisiilor radioactive) – a unei porțiuni din tunelul în care a avut loc testul. Totuși China s-a arătat îngrijorată că muntele sub care Coreea de Nord desfășoară testele este pe punctul de a se prăbuși după această ultimă explozie, riscând ca radiațiile să se răspândească în regiune.

Care este impactul pe care îl poate genera efectuarea ultimului test nuclear cu bombă de Hidrogen de către Coreea de Nord asupra evenimentelor seismice neobișnuite?

După cum am precizat anterior, acest test nu are impact asupra seismicității naturale, de origine tectonică, observată în zonă. Pot apărea însă evenimente seismice induse, precum cel provocat de prăbușirea tunelului de testare.

Care este valoarea undei de șoc pe care trebuie să o atingă astfel de teste pentru a se face resimțite în spațiul european?

Distanța epicentrală dintre spațiul european și zona din Coreea de Nord în care se efectuează testele nuleare este mare, de ordinul miilor de km, astfel încât aceste evenimente nu pot fi resimțite. De exemplu, cutremurul produs în Japonia în data de 11 martie 2011, a avut o magnitudine (Mw) de 9 (corespunzând unei energii eliberate de aprox. 25000 de ori mai mare decât acest test nuclear) și nu a fost resimțit în spațiul european.

Ce înseamnă faptul că puterea exploziei produse în cadrul testul nuclear nord-coreean a fost de 120 kilotone TNT? Cum interpretați această valoare?

Institutul norvegian de cercetare în domeniul geoștiințelor NORSAR, a comunicat, la scurt timp după efectuarea acestui nou test nuclear nord-coreean, că a estimat puterea exploziei la 120 kilotone echivalent TNT (trinitrotoluen), bazându-se pe o magnitudine seismică estimată la 5,8. Totodată, acesta a precizat, pentru comparație, că bomba nucleară detonată la Hiroshima pe 6 august 1946 a avut 15 kilotone TNT, iar cea lansată la Nagasaki trei zile mai târziu, 20 kilotone TNT).

Echivalentul în TNT se folosește în mod convențional pentru exprimarea/cuantificarea energiei eliberate în urma unei explozii. O tonă TNT ca unitate de măsurare a energiei a fost stabilită prin acestă convenție ca fiind 4184 gigajuli, ceea ce reprezintă o aproximare a energiei eliberate prin detonarea unei tone (1000 kg) de TNT. Această convenție urmărește estimarea puterii de distrugere a unui eveniment exploziv, în cazul de față a unui test nuclear subteran.

Până în prezent, cea mai puternică explozie provocată de un experiment nuclear a fost cazul detonării de către Uniunea Sovietică în poligonul de testare din Nova Zemlya, la 30 octombrie 1961, a unei arme nucleare denumite „Tsar Bomba”, puterea explozivă în acest caz fiind estimată la aprox. 50 megatone TNT.