Finanţare UE: România, cu buzunarele goale, la 8 ani de la aderare

România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu peste 10,5 miliarde de euro, în perioada 2007-2014, dar a reuşit să atragă doar 10,7 miliarde de euro, adică jumătate din alocarea la care ar fi avut dreptul în urma aderării.

Gestionarea fondurilor europene a reprezentat pentru ţara noastră o bună experienţă pentru modernizarea instituţională, dar şi ca exerciţiu de cheltuire corectă a unor bani, europeni sau din bugetul naţional. În schimb, dacă tragem linie, la opt ani de la aderare, descoperim că suma de care România a beneficiat în urma primei programări, respectiv 2007-2013, nu este mare. Dimpotrivă!

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a anunţat, luni, 6 aprilie a.c., că rata de absorbţie a ajuns la 53%, la sfârşitul lunii martie, iar plăţile efectuate către beneficiari s-au ridicat la 12 miliarde de euro, din care contribuţia UE a fost de circa 10,7 miliarde de euro. Anterior, într-un răspuns transmis la o solicitare Europunkt, MFE preciza că România a contribuit cu 10,5 miliarde de euro la bugetul UE, statistica fiind valabilă la sfârşitul lunii octombrie 2014.

Aceste sume se referă la fondurile europene structurale, la care, e drept, se adaugă fondurile europene primite de România pentru agricultură şi dezvoltare rurală, ceea ce ar putea să lase impresia că, până la urmă, ţara noastră a fost, într-o oarecare măsură, beneficiar net. Însă, nu trebuie să uităm de toate costurile colaterale implicate de gestionarea fondurilor europene, de la înfiinţarea unor instituţii gen agenţii, autorităţi de management, organisme intermediare, etc, la plata salariilor pentru personal.

Teoretic, România are posibilitatea să cheltuiască banii rămaşi din alocarea 2007-2013 până la sfârşitul acestui an. Fostul ministru al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, îşi asumase o rată de absorbţie 80%. Noul minstru MFE, Marius Nica, a avut nevoie de o singură săptămână pentru a realiza că această ţintă nu este una realistă şi a diminuat optimismul guvernamental până la 60%.
„Pornesc de la ideea că putem avea o rată de absorbție care să se încadreze în acest an în intervalul 60% – 80%. În acest sens, depunem eforturi susținute, în continuare, având în vedere că 2015, vă reamintesc, este ultimul an în care mai putem cheltui fondurile alocate de UE pentru perioada de programare 2007-2013”, a precizat ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica.

Realismul noului ministru este de apreciat, dar ar trebui să fie dublat de un efort de negociere la Bruxelles pentru a obţine prelungirea cu încă un an a perioadei în care România să absoarbă fondurile UE. Chiar dacă ar însemna să fim, din nou, arătaţi cu degetul pentru nerespectarea termenelor impuse de regulamentele europene, am avea o şansă în plus să atragem câţi mai mulţi bani europeni.