România și Spania, specialiste în comisionul ilicit cu privire la fraudarea achizițiilor publice

Comisionul ilicit este cea mai răspandită formă de fraudă la achizițiile publice în proiectele pe fonduri europene derulate în România și Spania, reiese dintr-un studiu realizat de PricewaterhouseCoopers și Ecorys pentru Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), publicat de HotNews.ro.
Studiul analizează 8 State Membre UE – Franța, Ungaria, Italia, Lituania, Olanda, Polonia, România, Spania – și în 5 domenii – Construcții rutiere și feroviare, Apă și Deșeuri, Construcții urbane/de utilități, Formare profesională, Cercetare și dezvoltare/Tehnologie/Medical.

„Comisionul ilicit (o parte din suma pe care un contractant câștigător o primește, fiind destinată funcționarului în schimbul trădării publicului) este întalnit în circa 1 din 3 cazuri (la nivelul tuturor celor 8 state analizate). Aceast practică pare să fie, mai degrabă, răspandită în mod egal în toate sectoarele. Comisionul ilicit este cea mai frecventă formă de corupție întâlnită în Spania și România”, susține raportul mentionat.
Alte modele de trucare a achizițiilor publice, întâlnite în cele 8 state analizate sunt: 

• Fraudarea licitației (un contract este promis unui participant, cu toate că de dragul aparențelor prezintă oferte și alti participanți) – se observă în aproape jumatate (48% din cazurile observate) din practici și este cel mai prezent în proiecte din sectoarele Apă și Deșeuri și Cercetare și dezvoltare. Fraudarea licitației este întâlnită mai frecvent în Ungaria, Polonia, Lituania si Italia;
• Practicile de conflict de interese – au fost întâlnite în aproximativ o cincime din cazuri și în toate sectoarele, deși usor mai frecvente în sectoarele Formare profesională și Construcții urbane/de utilități;
• Managementul defectuos intenționat – a fost întâlnit, în medie, în 4% dintre practici. Există posibilitatea ca indicatorii selectați în metoda completă să aibă o putere de influență mai mare asupra fraudării licitațiilor decât a comisionului ilicit și conflictului de interese.

O alta problemă, legată de cheltuirea banilor europeni, este eficacitatea scăzută a proiectelor, România aflându-se printre țările analizate cu cazuri de corupție sau cazuri gri referitoare la lipsa de eficiență a chelturii fondurilor europene. Franța este, însa, țara cu cele mai multe astfel de proiecte oneroase, dintre cele 8 analizate. 
„Aceste probleme au apărut foarte des în Franța (92% din cazurile de corupție/gri analizate), Italia (82%), precum și în Lituania și România (în ambele, 67% din cazuri)”, se arată în studiul realizat pentru OLAF.
Ca exemplu fictiv, raportul descrie o situație în care se accesează bani europeni pentru stimularea integrării sociale a unor orfani, însa tinerii nu participă efectiv la activități de inserție socială sau de educație, ci primesc dulciuri sau alte „atenții” în schimbul semnăturilor lor cum că au participat la activități.
În privința pierderilor publice directe de bani prin proiectele europene afectate de cazuri de corupție sau cazuri „gri”, România se „remarcă” printr-un număr mare de astfel de situații, însă cu sume relativ scăzute pentru fiecare caz în parte. „Unele diferențe pot fi observate între Statele Membre în pierderea publică directă. În sume absolute, pierderile cele mai mari au fost în Franța (466 de milioane de euro pierdere publica directă în cazurile de corupție/gri analizate), urmată de Spania (223 de milioane de euro pierdute în cazurile de corupție/gri analizate) și de Ungaria (121 de milioane de euro pierdute în cazurile analizate)”, se arată în raport.

„Mai grăitor este costul mediu pe caz ca procent din bugetul mediu. În acest sens, 56% din bugete sunt pierdute în cazurile din România, totuși, aceste pierderi sunt concentrate în proiecte mici, iar ponderea generală a bugetului pierdut este de 16%. Pierderea publica directă se arată a fi ridicată și în Spania (de asemenea, ca procent din volumul bugetului pierdut) și Italia, unde 40% si 34% din bugetele medii implicate pe caz se arată ca sunt pierdute în cazurile de corupție/gri”, subliniază studiul european.

Sursa: HotNews