Despre strategia de creare a Uniunii energetice europene

Comisia Europeană a venit cu o serie de măsuri prin care dorește să ofere cetățenilor și companiilor din România și Uniunea Europeană o gamă variată de opțiuni în domeniul energetic.

Prețul energiei a atins un nivel exagerat, iar măsurile Uniunii Europene vin cu scopul de a diminua factura de achiziție, dar și pentru a scădea dependența față de Rusia. Astfel, Comisia Europeană a prezentat, pe 25 februarie 2015, strategia pentru dezvoltarea unei uniuni energetice proprii care promite siguranță, durabilitate și respectarea mediului înconjurător.

Comisia Europeană vede sectorul energetic viitor ca fiind caracterizat de un nivel mai ridicat de concurență și libertate de alegere pentru consumatori. Cu alte cuvinte, monopolul Rusiei pe piața energiei trebuie să înceteze, iar strategia în acest sens este pusă în mișcare.

„Sectorul energetic a fost prea mult timp privat de libertățile fundamentale ale Uniunii. Evenimentele curent ilustrează ceea ce este în joc: mulți europeni se tem că nu vor dispune de resursele energetice necesare pentru a-și încălzi locuințele. Este vorba despre o acțiune comună și pe termen lung pentru Europa. Vreau ca energia care stă la baza economiei noastre să fie robustă, fiabilă, sigură și din ce în ce mai regenerabilă și mai durabilă”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Însă, dacă până acum Europa a fost dependentă de energia rusească, cum va fi capabilă de autosustenabilitate de acum înainte? Iată câteva dintre principiile pe care Uniunea energetică se bazează pentru a fi o reușită:

• Solidaritate: reducerea dependenței de furnizori unici și folosirea la maximum a energiei furnizate de statele vecine, însoțită de creșterea transparenței în ceea ce privește acordurile încheiate cu țările terțe;
• Fluxuri de energie echivalente unei a cincea libertăți:trecerea liberă a fluxului energetic peste frontiere, redefinirea pieței energiei electrice, revizuirea dramatică a intervențiilor statului pe piața internă și eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului;
• Eficiența energetică pe primul loc: redefinirea ei fundamentală și considerarea acesteia ca sursă de energie în sine;
• Tranziția către o societate durabilă cu emisii reduse de carbon: garantarea faptului că energia produsă local poate fi absorbită cu ușurință și cu eficacitate în rețea, precum și dezvoltarea următoarei generații de tehnologii.

Din punct de vedere principial, strategia este promițătoare, dar cum punem în aplicare aceste principii? În comunicatul de presă, Comisia Europeană mai vine cu o serie de măsuri, și anume:

• O strategie-cadru pentru o Uniune energetică robustă, dublată de o politică în materie de schimbări climatice orientată spre viitor. Ea stabilește obiectivele, precum și etapele detaliate pe care Comisia Juncker le va întreprinde pentru atingerea acestora.
• O comunicare privind interconectarea, axată pe măsurile necesare atingerii obiectivului ca cel puțin 10% din capacitatea de producție de energie electrică a unui stat membru să poată depăși frontierele până în 2020.
• O comunicare ce stabilește viziunea pentru un acord global privind clima transparent, dinamic și obligatoriu din punct de vedere juridic, care va fi discutat la Paris în luna decembrie 2015.

Actualmente, Uniunea Europeană este primul importator de energie din lume. 53% din energia sa vine din import și se ridică la un cost anual de circa 400 de miliarde de euro.