Următoarele două săptămâni sunt cruciale pentru viitorul politico-economic al Republicii Moldova întrucât  misiunea Fondului se afla la Chişinău, pentru a negocia un viitor acord de împrumut cu Executivul condus de Valeriu Streleţ, sub presiunea străzii şi a falimentului economic.

Pentru politicienii alianţei AIE -3, un nou acord cu FMI înseamnă “supravieţuire politică” şi poate un imbold serios pentru a continua reformele structurale de modernizare a instituţiilor statului cerute de partenerii externi, într-un moment dificil. Dacă oficialii FMI nu vor fi convinşi de soluţiile oferite de Cabinetul Streleţ de restructurare a sectorului economic, politicienii axei PLDM-PDM-PL vor avea de înfruntat presiunea străzii, atent manevrate de “oamenii din umbră ai Kremlinului” care au tot interesul să ducă Moldova pe calea anarhiei şi a alegerilor anticipate. Miza autorităţilor de la Chişinău este semnarea unui nou acord de împrumut care să permită deblocarea finanţării externe,  în condiţiile în care în bugetul de stat pentru anul în curs  au fost incluse 45 milioane de dolari, care urmau să fie oferite, sub formă de finanţări directe, de la  Banca Mondială, şi 40,7 milioane de euro, din partea Uniunii Europene. În ecuaţia negocierilor cu reprezentanţii Fondului, demisia guvernatorului Băncii Naţionale a Republicii Moldova, Dorin Drăguţanu pică prost întrucât BNM este instituţia principală pe parcursul evaluărilor oficialilor FMI iar gestul fostului guvernător demonstrează lipsă de profesionalism.

„Cererea de demisie a dlui Drăguţanu a fost o surpriză pentru mine. În momentul în care o instituţie care negociază un nou acord cu FMI, cum este BNM, ar trebui să fie funcţională, să răspundă la multiple întrebări, dar nu să rămână fără conducere”, a declarat directorul IPP, Arcadie Bărbăroşie, potrivit unimediainfo.md.

În opinia şefului IPP, demisia lui Dorin Drăguţanu de la BNM este ciudată şi ar putea să nu fie acceptată de plenul de la Chişinău.

„Ce face de exemplu guvernatorul dacă Parlamentul nu îi acceptă demisia. Ştiu cum este numit, probabil procedura de demitere trebuie să fie corelată cu numirea. Dacă un deputat nu va lua act de decizia lui Drăguţanu, s-ar putea ca dl Drăguţanu să fie forţat să îşi continue funcţia. Guvernatorul şi viceguvernatorul în mod concertat şi-au prezentat demisia chiar în ajunul sosirii misiunii FMI. Eu întreb de ce tocmai acum? De când s-a cerut demisia sa, se putea demite nu doar un guvernator şi numi în funcţie mulţi alţii”, a adăugat Arcadie Bărbăroşie.

Jocurile de culise ale politicienilor din cadrul alianţei AIE-3 în ajunul negocierilor cu oficialii FMI demonstrează încă odată lipsa de coerenţă şi supercialitate întrucât împrumutul de 150 de milioane de euro pe care statul român l-a oferit Cabinetului Streleţ ar trebui să completeze viitorul acord cu Fondul. Pe de altă parte, Executivul de la Chişinău a aprobat o decizie despre iniţierea negocierilor cu Guvernul României privind acordarea împrumutului  de 150 milioane euro. Împrumutul va fi acordat pe un termen de 5 ani, cu o rată a dobânzii de 1,5%. De asemenea, o parte din acest împrumut oferit Chişinăului de Cabinetul Ponta, în valoare de  60 milioane euro ar putea ajunge în visteria statului moldav până la finele acestui an. Dacă politicienii pro-europeni care susţin guvernarea Cabinetului Streleţ nu par afectaţi în vreun fel de importanţa negocierilor cu FMI, societatea civilă moldavă a dat semne de mobilizare în monitorizarea evaluărilor oficialilor Fondului cu partea moldovenească. Astfel, mai mulţi reprezentanţi ai Organizaţiilor Societăţii Civile au decis crearea unui Grup Civic preocupat de relaţia Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internaţional, în special de procesul de negociere, semnare şi implementare a unui nou acord  dintre Republica Moldova şi FMI. Potrivit IPN.md, în solicitarea Grupului, adresată prim-ministrului Republicii Moldova, Valeriu Streleţ şi Reprezentantului Permanent al Fondului Monetar Internaţional în Moldova, Armine Khachatryan, se menţionează că negocierea unui nou Memorandum cu FMI trebuie să aibă, pe lângă o viziune ce ţine de soluţionarea problemelor bugetare curente ale Moldovei, şi un angajament ferm, pe termen lung, al Guvernului pentru reforme profunde şi juste a economiei naţionale. Astfel, scopul Grupului Civic este de a contribui în relaţia cu ambele părţi prin propuneri pragmatice de politici publice menite să asigure realizarea acestui deziderat. De asemenea, reprezentanţii societăţii civile mai cer evitarea măsurilor fiscale regresive, introducerea măsurilor pentru susţinerea şi protecţia celor mai vulnerabili cetăţeni, introducerea măsurilor proporţionale de austeritate, evaluarea impactului prevederilor memorandului asupra cetăţenilor săraci, femeilor, bărbaţilor, persoanelor cu dezabilităţi, tinerilor şi a vârstnicilor.

UE cere oficialilor de la Chişinău continuarea reformelor!!!

Anchilozaţi de luni bune în combinaţii pentru funcţii şi alte beneficii, alianţa AIE-3 a uitat de reformele promise cetăţenilor şi oficialilor comunitari sub auspiciile fostului Cabinet minoritar condus de Chiril Gaburici în timp ce Valeriu Streleţ a rămas din vară de la investitură la stadiul evaluărilor de miniştri şi proiecte. În acest sens, comitetul Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova (CPA UE-RM) a adoptat, o serie de recomandări adresate autorităţilor Republicii Moldova în finalul primei reuniuni, care a avut loc la Bruxelles, în perioada 21-22 septembrie 2015. Membrii CPA UE-RM îndeamnă autorităţile să continue reformele şi implementarea Acordului de Asociere, care vor asigura creşterea nivelului de trai al cetăţenilor şi vor produce schimbări semnificative în domeniile educaţiei, ocupării forţei de muncă, justiţiei. Totodată, Comitetul reiterează necesitatea ca Republica Moldova să se reangajeze cu forţe noi în reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei şi recomandă Executivului de la Chişinău să trateze aceste chestiuni drept prioritate absolută. În acelaşi timp, Forul parlamentar de asociere îşi exprimă îngrijorarea în privinţa sectorului financiar-bancar din Republica Moldova şi solicită autorităţilor să ia măsuri în privinţa situaţiei create, să asigure transparenţa deplină a anchetelor, recuperarea activelor şi deferirea persoanelor responsabile justiţiei. Pentru partidele pro-europene de la Chişinău acordul cu FMI şi cerinţele impuse de CPA UE-RM reprezintă ultimul tren spre un viitor european al Chişinăului care nu trebuie ratat în aceste două săptămâni dacă nu se doreşte anarhie, alegeri anticipate şi întoarcerea cu faţa către regimul putinist. Ratarea acordului cu FMI ar arunca Moldova în braţele Kremlinului întrucât UE este în acest moment paralizată de valul refugiaţilor sirieni iar România nu este capabilă economic să salveze Chişinăul de la un faliment generalizat.

 

Articol aparut si pe site-ul Adevarul.md

 

 

Tags: , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu