Leonard Orban, 2011: Absorbţia fondurilor UE va creşte la 6-7% după reluarea cererilor de rambursare

Rata externă de absorbţie a fondurilor europene va creşte de la 4% la 6-7% în momentul în care se va relua procesul de transmitere a cererilor de rambursare, probabil peste două săptămâni, declara, în data de 29 noiembrie 2011, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, estimare destul de potrivită şi dacă ne raportăm la stadiul absorbţiei fondurilor europene în prezent.

Începusem să mă documentez despre istoricul finanţărilor de la Comisie şi am găsit această declaraţie, veche de fix patru ani, a fostului ministru Leonard Orban, care-la momentul respectiv- avea în grijă administrarea banilor europeni.

În 2011, România se afla la sfârşitul celui de al patrulea an din programarea financiară 2007-2013 şi avea o rată de absorbţie de doar 4%. Întârzierea s-a perpetuat, astfel că, în 2015, cu 30 de zile înainte ca CE să pună punct rambursărilor către ţara noastră, România a ajuns la nici 60% absorbţie fonduri UE.

Săptămâna trecută, noul ministru al fondurilor europene, Aura Răducu, a prezentat stadiul absorbţiei în prezent.

„Nu ştim un procent exact, dar îmi doresc foarte mult să depăşim 70%. Sunt programe care merg mai bine, sunt programe cu mai multe probleme, dar luăm proiect cu proiect şi program cu program ca să accelerăm şi să ajungem la un grad de absorbţie cât mai bun. Dar eu sper, ţinta mea e să depăşim 70%,” a afirmat, săptămâna trecută, Aura Răducu, actualul ministru al fondurilor europene.

Din 2014 a început cea de-a doua programare financiară, respectiv 2014-2020. Au trecut doi ani şi România are grad de absorbţie 0 în privinţa fondurilor structurale! În mod normal, ar fi trebuit ca experienţa de până acum să contribuie la îmbunătăţirea rezultatelor. Nu s-a întâmplat aşa şi dacă nu se schimbă cu adevărat ceva în cel mai scurt timp posibil, cu siguranţă ne vom păstra ultima poziţie în clasamentul UE şi la sfârşitul anului 2020. Pentru actuala programare, au fost lansate foarte puţine măsuri de finanţare, multe au fost amânate (cum este cazul POCU), iar pentru marile proiecte, cum ar fi cele de dezvoltare regională, nu sunt publicate nici măcar ghidurile finale. Nici măcar agricultura, campioană la depunerea proiectelor de dezvoltare rurală, nu a reuşit să atragă vreun euro până în prezent.

În timp, explicaţiile pentru întârzieri au variat, ultimul loc în rândul statelor membre a rămas mereu constant. Nu contează dacă este vorba despre Leonard Orban, Eugen Teodorovici, Marius Nica, Aura Răducu sau alţi miniştri care au avut sau au în grijă banii de la Comisie.

Probleme legate de sistemul de achiziţii publice, feste jucate de sistemul informatic, regulamente europene interpretabile- de peste 8 ani au fost identificate diferite cauze pentru gestionarea defectuoasă a fondurilor europene, dar niciodată, niciodată nu a fost fost adusă în discuţie partea de responsabilitate a celor implicaţi în cheltuirea banilor de la CE. De la funcţionarul public de execuţie, până la director şi ministru, nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea!

România are, de scurt timp, un Guvern- posibil- de tehnocraţi, dar numirile în funcţii au rămas foarte politice!

Orice fost prefect numit secretar de stat cu atribuţii în gestionarea fondurilor UE va ţine România pe ultimul loc în rândul statelor membre UE. Orice fost director general al unei Agenţii de plăţi, care este readus în funcţie doar în urma unor intervenţii politice, va perpetua deficienţele în gestionarea fondurilor europene. Cel mai mare dar, pe care oamenii numiţi politic în funcţii legatate de finanţări UE ar putea să-l facă pentru România, este pasul înapoi. După 8 ani, de bâlbe şi eşec în gestionarea fondurilor europene, este timpul să dovedim că suntem mai buni decât ultimul loc în UE, poziţie în care oamenii politici ne forţează să rămânem!

La mulţi ani, România!

Sursa foto: Comisia Europeană