România este una dintre ţările europene în care natura a fost cel mai puţin afectată de industrializare şi expansiunea vieţii moderne. Cu toate acestea, patrimoniul verde al României este în pericol, tăierile ilegale de arbori fiind un factor recurent în ultimii ani, ajungând chiar de curând să ţină prima pagină a ziarelor.

Despre pericolul reprezentat de tăierile ilegale, cauzele care conduc la perpetuarea acestui fenomen şi măsurile luate împotriva lui, a vorbit pentru Europunkt directorul general al Romsilva, Dragoş Pahonţu, într-un interviu acordat lui Vladimir Adrian Costea.Foto

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să-mi spuneţi care sunt sancţiunile privind realizarea de defrişări ilegale în România. În ce măsură legislaţia în vigoare descurajează realizarea de defrişări ilegale?

Dragoş Pahonţu: La această dată, actele normative în vigoare, care stabilesc și sancționează infracțiunile și contravențiile silvice (nu doar pentru combaterea tăierilor ilegale) în România sunt următoarele:

  1. Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, cu modificările și completările ulterioare. Concret, infracțiunile silvice cu definirea și sancționarea lor, sunt prevăzute la Art. 107, respectiv:

Art. 107. –   (1) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează:

  1. a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
  2. b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depăşeşte limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depăşeşte limita prevăzută la lit. a);
  3. c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
  4. d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.
  1. Legea nr. 171/2010, cu modificările și completările ulterioare, privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice. Art. 8 din lege prevede care sunt contravențiile și sancțiunile și le redăm ca atare, mai jos:

Art. 8. –  (1) Constituie contravenţii silvice următoarele fapte:

  1. a) tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, fără drept, precum şi distrugerea ori vătămarea de arbori, puieţi sau lăstari, dacă valoarea prejudiciului adus pădurii, stabilită conform legii, este de până la de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei, dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute la art. 108 alin. (1) b) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Se exceptează seminţişul utilizabil vătămat în limitele admise prin normele tehnice în vigoare în parchetele autorizate la exploatare;
  2. b) sustragerea ori însuşirea fără drept a materialului lemnos, a puieţilor ori lăstarilor din fondul forestier naţional, dacă valoarea prejudiciului stabilită conform legii este de până la de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei.

(2) Faptele prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:

  1. a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei dacă valoarea prejudiciului stabilită conform legii este de până la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei;
  2. b) cu amendă de la 800 lei la 2.000 lei dacă valoarea prejudiciului stabilită conform legii este de la 1 până la de 3 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei;
  3. c) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei dacă valoarea prejudiciului stabilită conform legii este de la 3 până la de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei.

Așa cum ați aflat deja, în ședința de Guvern din 31 august 2016, a fost adoptată un pachet de de măsuri legislative pentru îmbunătățirea managementului pădurilor și stoparea tăierilor ilegale, printer care și Ordonanța de Urgență pentru modificarea şi completarea Legii nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, care introduce peste 100 de noi sancțiuni și o dublare, cel puțin, a cuantumului amenzilor.

Ce evoluţie a înregistrat dimensiunea defrişărilor ilegale în România în ultimii cinci ani?

Pentru a vă oferi un răspuns corect, consider că este necesar să clarificăm termenul ,,defrișare” pe care îl folosiți în formularea întrebărilor dumneavoastră.  Conform Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic, cu modificările și completările ulterioare, defrișarea reprezintă „acțiunea de înlăturare completă a vegetației forestiere, fără a fi urmată de regenerarea acesteia, incluzând scoaterea și îndepărtarea cioatelor, arborilor și arbuștilor, cu schimbarea folosinței și/sau a destinației terenului”.

În calitate de administrator al fondului forestier proprietate publică a statului, mai exact a 3.150.924 ha, care reprezentă mai puțin de 50% din suprafața fondului forestier național, Romsilva nu deține informații privind defrișările și tăierile ilegale de la nivelul țării noastre. Pentru o statistică corectă, vă sugerăm să vă adresați autorității publice centrale care răspunde de silvicultură -Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

În ceea ce privește fondul forestier aflat în administrarea/paza Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în ultimii 5 ani, nu s-au constatat defrișări ilegale. Este adevărat însă că s-au constatat tăieri de arbori în condiții ilegale, care au provocat pagube în fondul forestier aflat în administrarea/paza Romsilva, dar care nu au depășit 0,5% din volumul total de masă lemnoasă recoltat.

Tabelul de mai jos prezintă evoluția tăierilor ilegale înregistrate în fondul forestier de stat, administrat de Romsilva, în ultimii 5 ani:

Anul/semestrul Tăieri ilegale (mc)
Total din care:
Fond Forestier proprietate publică a statului
2010 84.947 49.306
2011 98.681 61.688
2012 117.683 78.998
2013 145.551 108.751
2014 84.986 56.836
2015 79.118 57.080
Sem.I 2016 23.484 17.485
Total 634.450 430.144

 

Care sunt factorii care influențează în mod direct dimensiunea defrișărilor ilegale în România?

Tăierile ilegale de arbori au cauze multiple, însă cele mai importante sunt cele de natură socială: sărăcia și corupția. Din datele noastre, la nivelul fondului forestier gestionat de Romsilva, se constată că volumul cel mai mare de arbori recoltați ilegal provine din zonele sărace cu comunități defavorizate.

Sperăm că noile prevederi legale să limiteze acest fenomen.

Cum se situează România, în raport cu statele membre ale Uniunii Europene, în ceea ce privește dimensiunea defrișărilor ilegale?

Datele de care dispunem, indică că în ultimii 25 de ani tăierile ilegale în pădurea proprietate publică a statului au variat între 281 500 mc, în anul 1992, imediat după aplicarea Legii fondului funciar şi 68.000 mc ca medie anuală a ultimilor 6 ani.

În ceea ce privește dimensiunea tăierilor ilegale și/sau a defrișărilor în statele membre ale Uniunii Europene, noi nu deținem astfel de informații, mai ales că fiecare stat membru, are propriile definiții și raportări la tăierile ilegale.

Care sunt consecințele pe care defrișările ilegale le produce asupra mediului?

Consecințele tăierilor ilegale de arbori care duc la rărirea excesivă a arboretelor au un impact negativ asupra mediului, provocând dezechilibrul fizic și ecologic, degradarea solurilor, inundații, punerea pe piață a lemnului recoltat ilegal, iar în cazul unor defrișări masive chiar la schimbări ale climatului. Activitățile umane exercită o presiune accentuată asupra fondului forestier prin despăduriri, prin fragmentarea arealului şi prin conversia utilizării terenurilor spre alte destinații.

Care sunt măsurile pe care le considerați oportune pentru a reduce dimensiunea defrișărilor ilegale?

Considerăm că noul pachet de măsuri legislative pentru îmbunătățirea managementului pădurilor și stoparea tăierilor ilegale, aprobat în ședința de Guvern din 31.08.2016 va rezolva o mare parte din problemele cauzate de tăierile ilegale.

În subsidiar, Romsilva, prin direcțiile silvice efectuează acțiuni comune (în baza unor Planuri comune pentru prevenirea și combaterea ilegalităților în domeniul forestier) împreună cu personalul din cadrul inspectoratelor județene de poliție și jandarmerie.

De asemenea, se află în curs de definitivare un „Plan comun de acțiune privind prevenirea și combaterea activităților ilegale din domeniul circulației, depozitării, prelucrării și comercializării materialului lemnos”, întocmit de către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Agenția Națională de Administrare Fiscală, din care RNP – Romsilva face parte integrantă.

Apreciem activitatea societății civile, care a avut o mare contribuție la luarea unor decizii extrem de importante în lupta împotriva tăierilor ilegale de pădure. Aşa s-a ajuns să se modifice Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională, prin care s-a creat cadrul necesar pentru intensificarea acțiunilor legate de combaterea tăierilor ilegale de lemn. Implementarea legislației referitoare la proveniența, circulația şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn a dus deja la scăderea vizibilă a acestui fenomen.

 

Tags: , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu