Interviu cu Magor Csibi, director WWF Danube Carpathian Programme Romania: „Chiar și cel mai blând dresaj generează comportamente deviante la animalele de la circ”

Recent, un incendiu la Circul Globus a condus la moartea mai multor animale sălbatice folosite pentru divertismentul spectatorilor. Tragedia este doar un eveniment cu o intensitate deosebită a suferinţei, care şi-a făcut loc din cauza dramatismului în presă: în realitate însă, animalele sălbatice de la circuri suferă în fiecare zi, departe de ochii noştri.

Despre situaţia animalelor sălbatice utilizate în spectacolele de circ şi despre iniţiativele de a opri această practică ne-a spus mai multe Magor Csibi, director WWF Danube Carpathian Programme Romania, într-un interviu acordat lui Vladimir Adrian Costea.

 Vladimir Adrian Costea: Ce evoluţie a înregistrat numărul animalelor sălbatice ținute în captivitate în România de către organizatorii “spectacolelor” de Circ?

Magor Csibi: Este greu să estimăm numărul animalelor sălbatice din circurile din România, din cauză că cele mai multe circuri sunt ambulante, care vin și pleacă. Cea ce putem însă să spunem este că avem aproximativ 3890 de tigri rămași în libertate pe tot globul, în condițiile în care acum 100 de ani exista o populație de 100 000 de tigri sălbatici în cele 13 state care mai au populații de tigri. Specia este grav amenințată de dispariție și totuși în București un singur circ a avut 9 exemplare.

Se estimează că în SUA trăiesc peste 5000 de tigri în captivitate, câteva mii în Europa și probabil un număr mult mai mare în Asia.

WWF face eforturi imense pentru a opri declinul populațiilor de tigri, ba chiar să dubleze numărul tigrilor sălbatici până în anul 2022, următorul An Chinezesc al Tigrului. Ca acest efort să fie de succes trebuie nu doar să protejăm habitatul, dar să și oprim cererea de pe piață. Atâta vreme cât este legal să dresezi tigri și să faci profit din asta, o cerere va exista, iar asta va fi un element care se adaugă la presiunile asupra populației sălbatice.

Pentru mai multe informaţii, citiţi aici.

Care sunt condițiile de care animalele “beneficiază” în captivitate?

Conform unui studiu știntiific realizat la nivel mondial cu privire la animalele folosite la circ, acestea erau torturate peste tot. Spre exemplu, unui animal îi lua între 6 și 12 zile să treacă peste chinul provocat de transport, chin pe care cercetătorii l-au măsurat prin hormonii de stres din sânge. Din cele 153 de circuri europene și americane analizate, media de timp petrecut într-o locație era de o săptămână. Așa că întreaga existență a animalelor devenea o continuă suferință.

Animalele își petrec între 1% și 9% din timpul lor la dresaj și spectacole, iar restul timpului sunt ținute în cuști înguste.

Pe lângă asta dresajul în sine poate să fie o tortură pentru animal, așa că aceste ființe sunt condamnate la suferință continuă.

Ce impact generează viața în captivitate asupra dezvoltării și supraviețuirii animalelor sălbatice?

Acum câțiva ani am văzut un reportaj la TV despre cineva care ținea un tirgu în apartament. Deși animalul avea încă doar câteva luni, degeaba am vorbit cu colegii mei de la programul de tigri WWF, ei mi-au zis ca acest animal nu mai poate fi reintegrat în natură.

Pe lângă suferință, aceste animale nu vor mai avea niciodată un comportament natural și nici șansa de a fi în natură altfel, decât prin eliberarea lor în rezervații speciale.

În ce măsură legislația internă facilitează abuzul animalelor în cadrul spectacolelor de circ? Cum este percepută utilizarea animalelor sălbatice în cadrul „spectacolelor” de circ în România? Dar în străinătate?

În natură nu o să vedem niciodată un urs sau un elefant pe bicicletă. De cele mai multe ori ideea dresajului este să constrângă animalele, ca să facă lucruri pentru care nu sunt pregătite din punct de vedere emoțional. Chiar și cel mai uman și cel mai blând dresaj generează comportamente deviante la animalele de la circ, comportamente pe care altfel nu le-am vedea de la ele niciodată.

43 de state au interzis exploatarea animalelor sălbatice în circuri: 23 în Europa, 2 în America de Nord, 12 în America de Sud, 5 în Asia, 1 în Oceania, lista lor fiind disponibilă aici.

În România, la nivel național practica este încă legală, însă sectoarele 1 și 6 din București au interzis deja circurile care folosesc animale.

Care sunt schimbările pe care le considerați necesare pentru protejarea animalelor sălbatice în România, în raport cu folosirea acestora la “spectacolele” de circ?

Este nevoie de o lege care să interzică și în România practica folosirii animalelor sălbatice în circuri. În acest fel eliminăm nu numai dresajul, dar și chinul cuștilor total necorăspunzătoare.

Care sunt pârghiile prin intermediul cărora cetățenii pot contribui în mod direct la protejarea animalelor sălbatice aflate în captivitate?

În acest moment avem o petiție, care a fost semnată de mai bine de 30000 de oameni, și suntem în discuție cu mai mulți parlamentari care să inițieze cadrul legal de interzicere. Ca să avem succes e nevoie însă ca interesul să rămână viu și presiunea publică să persiste.