Miercuri au loc alegeri parlamentare în Olanda, care opun în principal Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), pro-european, condus de actualul prim-ministru Mark Rutte și Partidul pentru Libertate (PVV), eurosceptic și antiimigraționist, la cârma căruia se află Geert Wilders. Este de așteptat ca alte câteva partide mai mici să intre în Parlament, ceea ce mărește considerabil gradul de incertitudine privind viitorul european al Olandei.

La alegerile de miercuri sunt așteptați aproape 13 milioane de cetățeni cu drept de vot să se prezinte în cele 9000 de secții de votare, pentru a decide astfel asupra viitorului Olandei, unul dintre motoarele economice ale Uniunii Europene.

Ca urmare a crizei economice, a imigrației și a atentatelor teroriste din Europa din ultima vreme, PVV, care a promis că va scoate țara din Uniunea Europeană, va închide moscheile și va interzice Coranul, ajunsese la finalul anului trecut pe primul loc în sondajele de opinie, creditat că va obține chiar și 33 din cele 150 de locuri din Parlament. La începutul lui 2017, VVD a recuperat din handicap și chiar a detronat partidul lui Wilders: în luna martie, partidul lui Rutte este creditat ca obținând între 25 și 30 locuri, cu 2-5 mai multe decât contracandidații de la PVV.

Indiferent de rezultat, niciun partid nu va reuși să formeze singur guvernul și va fi nevoit să găsească formule de coaliție într-un Parlament din care vor face parte probabil un număr record de partide: nu mai puțin de 11 formațiuni politice au fost creditate de sondaje ca având șanse de a ocupa locuri în legislativ.

Prin urmare, chiar și în cazul unei victorii a partidului lui Geert Wilders, perspectiva unui Nexit pare de neconceput. Totuși, un rezultat bun al PVV în alegeri va fi un semnal de alarmă în pentru celelalte două mari teste electorale din acest an din Europa: alegerile prezidențiale din Franța din aprilie-mai și cele parlamentare din Germania, din toamnă.

 

Tags: , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu