Atentatele din ultimii ani reprezintă o dovadă a faptului că terorismul în secolul XXI este un fenomen care s-a modificat în mod esenţial sub aspectul caracteristicilor sale fundamentale, cunoscând o creştere semnificativă în magnitudine. În organizarea atentatelor, adepţii grupărilor teroriste au utilizat avantajele oferite de către globalizare şi progresele tehnlogice pentru a maximiza impactul acestora.

Cristian Barna este decanul Facultății de Informații, profesor universitar doctor și conducător de doctorat în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” și profesor asociat al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universitatii din Bucureşti. El ne oferă o imagine de ansamblu cu privire la utilizarea mediului online de către grupările teroriste pentru recrutarea adepţilor, în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

unnamed

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să evidenţiaţi cum se defineşte secolul XXI-lea, în raport cu secolul precedent, având ca reper problematica terorismului. Consideraţi că există o schimbare de paradigmă asupra definirii şi înţelegerii terorismului în secolul al XXI-lea, în raport cu secolul precedent?

Cristian Barna: Cel de-al XXI-lea secol pare că se află sub zodia unei „tehnologii a terorismului”, care tinde să altereze conceptul de societate cunoscut anterior. Mijloacele de acţiune violentă nediscriminatorii, „modus-operandi” al grupărilor teroriste, implică victime aleatorii, fapt care dă naştere unui sentiment de insecuritate în rândul populaţiei. În acelaşi timp, orice atentat terorist atrage după sine o puternică mediatizare, ceea ce conduce la efectele dorite de iniţiatori şi anume popularizarea scopurilor urmărite.

Activităţile teroriste sunt rareori fenomene izolate având tendinţa de a reflecta simpatii nebuloase, dorinţe şi aspiraţii ale unor segmente mai mari ale societăţii de apartenenţă, constituindu-se în mijloace de protest socio-politic.

Atacurile teroriste, care au marcat începutul secolului XXI, au demonstrat lumii întregi că teroriştii sunt mult mai bine organizaţi şi mai capabili să acţioneze la nivel global decât se considera. Concepţiile despre capabilităţile şi motivaţiile teroriştilor de victimizare a civililor nevinovaţi s-au schimbat radical.

În secolul XXI, sfidând normele şi legile războiului convenţional, teroriștii îşi dirijează atacurile asupra populaţiei, care reprezintă o ţintă facilă şi eficientă. Tehnica atacurilor nediscriminatorii sporeşte panica generală şi induce sentimentul de insecuritate în rândul populaţiei, oricine, oriunde, oricând putând fi victima următorului atentat terorist. Această ameninţare subminează posibilitatea populaţiei de a duce o viaţă normală iar când rutina cotidiană a fiecărui individ trebuie să cuprindă şi un plan de acţiune în cazul unui potenţial atentat terorist viaţa acestuia devine încărcată de anxietate.

Cum a fost influențată activitatea grupărilor teroriste de către globalizare?

Fenomenul globalizării se conturează mult mai anomic şi mai periculos decât au anticipat teoreticienii, terorismul global şi mega-spectacolul mediatic provocat de acesta fiind posibile datorită accesului facil al unor grupări şi indivizi la tehnologii de distrugere în masă, care anterior aveau un caracter restrictiv, accesibile acum printr-o simplă accesare a internet-ului. Într-o interpretare distorsionată a teoriei lui Andrew Feenberg, referitoare la reconstrucţia şi democratizarea tehnologiei, grupările teroriste caută tehnologiile de distrugere în masă, deţinute în trecut de un stat, preiau instrumentele de transport în comun şi de comunicare în masă, cum ar fi liniile aeriene şi poşta şi le transformă în arme de distrugere în masă, sau cel puţin în arme de terorizare în masă.

Atentatele teroriste care afectează la scară globală omenirea au forţat regândirea globalizării, democraţiei şi securităţii demonstrând că nivelurile global, naţional şi local se intersectează în lumea contemporană. Septembrie 2001, ianuarie 2015, noiembrie 2015, martie 2016, iulie 2016, decembrie 2016 sau martie 2017 s-au transformat în evenimente globale, care au afectat o lume interconectată dar conflictuală, reprezentând mega-evenimente mediatice, prin care s-a transmis teroarea şi prin care s-a demonstrat lumii întregi vulnerabilitatea sistemului capitalist global, într-o lume cu mijloace globale de comunicare, o societate a spectacolului în care întreaga lume priveşte şi participă la evenimentele „satului global” al lui Marshall McLuhan.

Atentatele teroriste din Europa indică, în mod paradoxal, cum aspectele pozitive ale globalizării, mai ales tehnologia modernă, pot fi folosite într-un mod distructiv de globalizant, precum Adorno şi Horkheimer semnalau în “dialectica iluminării”, prin care raţiunea, ştiinţa, tehnologia şi alte instrumente ale progresului iluminist se transformă în opusele acestora în mâinile fascismului german şi a altor grupări socio-politice opresive.

Cristian-Barna__Jihad-in-Europa-in-numele-Califatului-terorii__606-8550-49-7-785334323468

Care sunt principalele schimbări generate de expansiunea terorismului în secolul al XXI-lea, cu precădere asupra utilizării mediului on-line în privința recrutării adepților?

Tehnologiile avansate permit grupărilor teroriste să folosească mediul on-line ca tabără de antrenament virtuală, materiale de studiu şi manuale în domeniul pregătirii sau executării de acţiuni teroriste fiind relativ uşor de găsit pe Internet, ceea ce stimulează şi accelerează apariţia de reţele de extremişti, reale sau virtuale. Internetul nu este folosit numai ca sursă de inspiraţie ideologică sau catalizator în formarea reţelei, ci serveşte şi ca sursă de informaţii despre tehnicile/metodele de luptă şi armament, oferindu-se numeroase detalii despre producerea de explozibili improvizaţi, aranjamentele şi facilitarea deplasărilor, precum şi despre pregătirea clandestină a atacurilor teroriste.

Un alt aspect în legătură cu modul în care grupările teroriste folosesc mediul on-line este cel referitor la propaganda pe care pot să şi-o facă. Teroriștii au cunoştinţe avansate de utilizare a Internetului ca metodă de propagandă, de instruire sau organizare.

În ce măsură Internetul devine un vehicul al radicalizării simpatizanților grupărilor teroriste?

Cei care doresc să devină teroriști văd în activitatea on-line un substituent al violenței directe sau al contactelor directe cu alți teroriști. Rețele de socializare pot scoate în evidență mesajele persuasive utilizând retorica religioasă jihadistă. Pentru asta, recrutorii au dezvoltat un nou concept de promovare denumit ”jihadi cool”, realizat prin  producerea de videoclipuri cu cântece „rap”, ale căror mesaje  instigă la violență și terorism împotriva „infidelilor”.

Este îngrijorător că mediul on-line este un canal de recrutare folosit de jihadiști, peste 90% din recrutări realizandu-se în acest fel. Umanizarea violenței prin supra-expunerea datorată mass-media, coroborată cu proclamarea „califatului islamic” reprezintă „decorul și recuzita” pentru punerea în scenă a unei utopii jihadiste. Cei mai mari consumatori de conținut on-line sunt tinerii, de aici și șansele sporite de „intoxicare”.

Având ca țintă mai ales tinerii, recrutorii utilizează cultura pop (muzica rap, jocuri video și benzi desenate) portretizând jihadismul într-o lumină atrăgătoare. Difuzarea de videoclipuri hip-hop cu tematică extremistă este unul dintre apelurile mai neobișnuite, dar virale în mediul on-line, de chemare la arme.

O schimbare în promovarea jihadismului la nivel global a reprezentat-o apariția revistei on-line în limba engleză „Inspire”, care amesteca materialul ideologic cu un conținut pragmatic cu caracter instructiv, în efortul de a promova abordarea „do it yourself” a jihadismului.

La rândul său, în iulie 2014, Daesh lansa, în numeroase limbi (inclusiv albaneză, engleză, franceză și germană) primul număr al revistei on-line „Dabiq”, o publicație ce amintește de revista „Inspire”, care reprezintă doar un segment din efortul de a sprijini acțiunile militare ale Daesh. Astfel, membrii și simpatizanții Daesh sunt prezenți și pe rețelele de socializare, extrem de ușor de accesat și foarte atractive pentru publicul-țintă.

„Gamification” este un alt termen care şi-a făcut face apariția și în strategiile de recrutare on-line ale Daesh. Mitul „Call of Duty” – face referire la jocuri video de război pentru adolescenții care doresc să lupte, să acționeze. Obisnuințele zilnice, de multe ori plictisitoare și redundante pot fi influențate și ghidate de o activitate amuzantă sau un joc, care este prin natura sa plăcut. Rezultatul se traduce în implicarea utilizatorilor de platforme în rezolvarea aparentă a unor problem de viață. Prin urmare realitatea virtuală preia controlul în fața realităților din viața de zi cu zi, devenind astfel singurul sistem referential al adolescentului. Această tehnică maximizează relația apropiată dintre lumea virtuală și cea reală și o exploatează pentru a informa, a ghida și a oferi oportunitatea unor experiențe ce depășește granițele obişnuite, atât cele etice sau legale cât și a celor teritoriale. Jihadiștii folosesc universul virtual din lumea jocurilor video, violența virtuală a unui joc de acțiune precum „Counter Strike”  putând predispune un adolescent, instabil din punct de vedere emoțional, să caute „o confruntare reală” în Siria sau Irak.

 

Tags: , , , ,

 

1 comentariu

  1. NERO spune:

    Interesant, util, avizat. Un specialist. Printre puţinii din SRI!

Lasă un comentariu