Interviu cu Miroslav Lajčák, ministrul de externe al Slovaciei: “Vrem să vedem România și Bulgaria în Schengen cât mai curând posibil”

După în ce în perioada deținerii președinției Consiliului UE (iulie-decembrie 2016), Slovacia a susținut accelerarea procesului aderării României și Bulgariei în spațiul Schengen ca urmare a îndeplinirii condițiilor tehnice, ministrul de externe al Slovaciei, Miroslav Lajčák, reafirma la începutul lunii aprilie pentru agenția de presă Novinite sprijinul Slovaciei în procesul de aderare al celor două state.

Şeful diplomației slovace a vorbit în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt, despre necesitatea şi oportunitatea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Read English version here.

Vladimir Adrian Costea: În ce măsură consideraţi că România și Bulgaria îndeplinesc condițiile de aderare la spațiul Schengen?

Miroslav Lajčák: Slovacia a fost prima țară care a ratificat aderarea România la Uniunea Europeană, și a fost unul dintre cei mai mari suporteri pentru intrarea timpurie a România în spațiul Schengen. Poziția noastră este fermă și noi am comunicat în mod clar și consecvent că România și Bulgaria au îndeplinit deja condițiile tehnice pentru a intra în spațiul Schengen. Cu toate acestea, decizia nu a fost încă luată.

Care sunt principalele motive pentru care aceste țări au fost refuzate aderării la Schengen? Care sunt obstacolele care au împiedicat aderarea?

Unele state membre încă ezită din motive politice interne. Așa cum am spus, din perspectiva noastră, vrem să vedem România și Bulgaria în Schengen cât mai curând posibil.

Care este impactul pe care-l preconizaţi în situaţia în care aceste țări vor rămâne în afara spațiului Schengen, în contextul extinderii Uniunii?

Fără aceste țări, zona Schengen nu este la fel de compactă și de completă precum ar putea fi. Grecia este chiar acum asemenea unei „insule Schengen”, înconjurată de ţări care nu sunt membre ale spațiului Schengen. Acest lucru creează o mulțime de probleme, de exemplu, pentru securitatea și protecția frontierelor UE, de asemenea, în utilizarea sistemelor informatice legate de Schengen (de exemplu, SIS – Sistemul de Informații Schengen, VIS – Sistemul de Informații ale Vizelor), ceea ce face lupta împotriva terorismului european și a criminalității organizate să fie mai dificilă.

Ce progrese au fost făcute în perioada în care Slovacia a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene, cu privire la procesul de accelerare a aderării României şi Bulgariei la spațiul Schengen?

Ambiția președinției noastre a fost de a înainta în aderarea României și Bulgariei în Schengen. Și am făcut tot posibilul pentru a pune această problemă pe ordinea de zi. Din păcate, nu am reușit în totalitate.

În ce măsură problema spaţiului Schengen poate diviza din nou statele membre ale Uniunii Europene?

Una dintre sarcinile UE și ale statelor membre este protecția cetățenilor, aplicarea securității interne, lupta împotriva terorismului și a crimei organizate. Acceptarea României și Bulgariei – care îndeplinesc deja toate condițiile tehnice – în Schengen face ca îndeplinirea acestor sarcini să fie mai ușoară.