Interviu cu Ana Birchall, Ministrul Delegat pentru Afaceri Europene: ”Președinția Consiliului UE e o ocazie de a arăta Europei cine sunt, de fapt, românii”

„Am copilărit în comuna Fulga de Jos, judeţul Prahova într-o familie simplă, de ţărani, dar care mi-au dat cea mai frumoasă zestre pe care un părinte o poate da copilului său: o educaţie având la bază o scară a valorilor, pe care vreau să o transmit şi eu copilului meu.”

Așa își începe prezentarea pe propriul blog Ana Birchall, ministrul delegat pentru Afaceri Europene în Guvernul României, absolventă de Ştiinţa Juridice în România şi în SUA, la Yale University, cu care am ales să discutăm despre obiectivele şi pregătirile României în exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019.

Vladimir Adrian Costea: Care este importanţa deținerii Președinției Consiliului UE din 2019? Care sunt avantajele de care poate beneficia România de pe urma acestei oportunități?

Ana Birchall: Pentru început, dați-mi voie sa salut interesul pe care publicația dumneavoastră îl manifestă pentru Președinția României la Consiliul UE și să încurajez demersurile de informare a cititorilor interesați de stadiul pregătirilor acestui rol important pe care România îl va juca în cadrul Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2019. Deși Consiliului UE este doar una dintre instituțiile Uniunii, trebuie să evidențiem provocarea majoră pe care o reprezintă exercitarea acestui mandat pentru fiecare stat membru. Preşedinţiile rotative prezidează aproximativ 200 grupuri de lucru ale Consiliului UE, conduc negocierile a sute de dosare legislative, participă la un proces extrem de complex de dialog cu Parlamentul European și de coordonare cu Comisia Europeană, prezidând și facilitând numeroase întâlniri formale şi informale, la toate nivelele, atât în ţară cât şi la Bruxelles. Asumarea acestei poziții onorante derivă din statutul de țară membră a Uniunii Europene și România înțelege să își respecte obligațiile asumate odată cu aderarea la Uniune. Suntem parte a proiectului european și înțelegem că nu putem judeca mandatul de Președinte al Consiliului UE doar prin prisma avantajelor pe care îl conferă, ci, mai curând, prin responsabilitățile și așteptările din partea celorlalte state membre de a demonstra capacitatea de a  propune soluții de compromis. Vom avea oportunitatea de a ne reafirma susținerea pentru valorile europene şi de a  contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestora. În ce privește posibilele avantaje, luăm în calcul vizibilitatea și creșterea capacității noastre de a influența deciziile adoptate la nivelul Uniunii Europene, aspecte care vor fi consolidate de o Președinție reușită.

Care sunt politicile în cadrul cărora România ar putea aduce o contribuție importantă?

Încep prin a preciza că temele pe care România le va înscrie în mod prioritar în Programul său de Președinție fac obiectul unui proces complex de analiză în format interministerial, completat de suita de dezbateri publice pe care o organizăm și la care vă invit să participați, cu acest prilej.  Ele urmează a fi validate politic și anunțate în mod oficial. Nu este însă prematur și nici lipsit de oportunitate să amintim rolul pe care România îl joacă în promovarea politicilor tradiționale ale UE (cu accent pe coeziune și agricultură) precum și a celor inovative (cercetare, Piața Unică Digitală); De asemenea, considerăm că putem fi generatorii unor procese de reflecție suplimentară în domenii precum securitatea cibernetică sau dezvoltarea securității și prosperității în regiunea Mării Negre. Nu în ultimul rând, ne-am arătat preocupați în mod constant și aducem contribuții importante în dezvoltarea de noi coridoare de infrastructură sau diversificarea de surse de energie și coridoare de transport. Mai mult, România beneficiază de o expertiză extinsă în ce privește vecinătatea Uniunii Europene și în procesul de extindere al Uniunii Europene, recunoscută în rândul celorlaltor state membre și al instituțiilor europene.

Brexit și alegeri europene

 – Care vor fi provocările pe care președinția română va trebui să le gestioneze în acel moment?

Pentru România, asumarea poziției de Președinte al Consiliului UE presupune o extraordinară oportunitate de a-şi demonstra aderența la valorile europene, de a-şi reafirma susţinerea cu privire la proiectul european şi de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia. Păstrarea unităţii proiectului european şi a integrităţii politicilor europene reprezintă obiectivul strategic în jurul căruia va gravita întregul proces de pregătire şi derulare a Președinției României la Consiliul UE.

Pregătirile pentru preluarea Președinției Consiliului UE au loc într-un context complicat, marcat de numeroase provocări, atât de ordin intern cât și în planul relațiilor externe, care trebuie gestionate eficient și pragmatic, în beneficiul cetățenilor europeni și al proiectului european în ansamblu. Ca evenimente, în sensul strict al cuvântului ne putem aștepta ca exercitarea mandatului României la Președinția Consiliului UE să fie influențată de două momente de inflexiune: organizarea, pe perioada mandatului Președinției României, a alegerilor pentru Parlamentul European, precum și încheierea termenului de doi ani de la activarea de către Marea Britanie a articolului 50.

Exercitarea Președinției impune o capacitate administrativă corect dimensionată, foarte bine echipată din punct de vedere al competenţelor şi nivelului de expertiză, un proces de coordonare profesionist şi eficient care să permită luarea celor mai bune decizii atât sub aspectul coordonării politice cât şi al coordonării administrative, un efort convergent din partea întregii administraţii şi chiar a societăţii româneşti în ansamblul ei.

Exercitarea Președinției presupune un efort consistent, atât sub aspectul pregătirilor, cât şi sub cel al derulării efective a președinției. Vorbim despre un efort financiar semnificativ dar, în egală măsură, vorbim despre provocările legate de atragerea, motivarea şi perfecţionarea resursei umane competitive, despre o coordonare politică suplă şi performantă, despre componenta logistică complexă pe care o presupune un exerciţiu de o asemenea anvergură sau despre dimensiunea comunicaţională, extrem de importantă la toate nivelurile.

Aderarea la moneda Euro si la Schengen

Care sunt obiectivele României în domenii precum piaţa unică, agricultura, securitatea, respectiv energia?

Credem că este foarte important să ne promovăm, cu consecvență și în spirit de cooperare constructivă, prioritățile de agendă, axate pe ceea ce ne poate uni în cadrul proiectului european. Doresc să reiterez aici că, din punctul nostru de vedere, este foarte important ca acele politici care au asigurat durabilitatea construcției europene să fie continuate și, de aceea, vom susține în continuare consolidarea pieţei interne, cu respectarea celor patru libertăţi fundamentale, aderarea României la spaţiul Schengen, aderarea la moneda Euro, sau continuarea politicii de extindere, implicarea activă în ceea ce priveşte punerea în aplicare a politicii de vecinătate a Uniunii. UE se bazează pe Piaţa Unică, la rândul său bazată pe cele patru libertăţi fundamentale. Ridicarea de bariere, fie şi indirecte, faţă de exerciţiul nediscriminat al drepturilor rezultând din oricare dintre libertăţi ar conduce la imposibilitatea funcţionării Uniunii.

Coeziunea și dezvoltarea regională sunt, de asemenea, politici cu o contribuție substanțială la atingerea obiectivelor cheie ale Uniunii. Politica de coeziune înseamnă mult mai mult decât bani cheltuiți de la bugetul UE. Este o preocupare cu rădăcini în Tratatele Uniunii Europene, este un vector de dezvoltare, care face posibilă realizarea priorităților UE la nivelul întregii Uniuni Europene. Alături de politica de coeziune, politica agricolă comună – cea de-a doua politică tradiţională a Uniunii, ce îşi are fundamentul în Tratatele UE – contribuie substanţial la asigurarea unei convergenţe economice şi sociale reale la nivelul statelor membre şi al Uniunii, în ansamblu.

În ce privește celelalte provocări cu care Uniunea se confruntă, cred că este util să punctăm câteva aspecte legate de fenomenul migrației. Angajamentul României de a contribui activ la măsurile UE de gestionare a acestei provocări este o dovadă a conștientizării faptului că susținem depășirea acestui moment prin eforturi comune la nivel european în baza unor soluții consensuale comun agreate. De asemenea, România încearcă să arate, prin poziționările sale la nivelul UE, că soluțiile viitoare trebuie să abordeze în principal cauzele profunde ale migrației și că fiecare stat membru poate contribui în moduri diferite la eforturile comune, în baza unor angajamente voluntare.

Presiune pe negocierea legislativă

Care sunt riscurile la care România se poate expune ca urmare a unei gestionări necorespunzătoare a președinției Consiliului UE?

Deținerea, pentru prima dată de către România a atribuției de Președinte a Consiliului UE  şi organizarea, pe perioada mandatului Președinției României, a alegerilor pentru Parlamentul European vor exercita, după cum spuneam, o mare presiune pe activitatea de negociere legislativă, în vederea finalizării acestora înainte de sfârșitul mandatelor actualului Parlament European și al Comisiei Europene.

Astfel, exercitarea unei Președinții, care coincide cu un final de ciclu instituțional, presupune asumarea unor presiuni ridicate în materie de agendă, ritm de negociere, conținut, atmosferă și nu în ultimul rând, impact asupra rezultatelor prefigurate în negocierile legislative. În acest context, rolul Consiliului UE și implicit al Președinției, va fi unul important în asigurarea continuității procesului decizional, pe aceleași coordonate de calitate a actului legislativ, promptitudine și responsabilitate.

În aceste condiții, intervalul de vizibilitate ocazionat de exercitarea mandatului în fruntea Consiliului UE reprezintă desigur o provocare, unii ar putea-o numi risc. Eu prefer să evoc pozitiv Președinția ca o mare șansă care merită valorificată pentru a demonstra capacitatea instituțională și anvergura europeană a României. Este, dacă vreți, o ocazie de a arăta Europei cine sunt, de fapt, românii. Avem oportunitatea de a promova cultura, obiceiurile și tradițiile românești. Țara noastră are o bogăție spirituală aparte ce merită să fie făcută cunoscută partenerilor noștri europeni în acest moment de maximă vizibilitate. România poate fi mai profund percepută la nivel european prin promovarea tradițiilor, a folclorului autentic și a spiritualității care îi conferă valoare și unicitate.

Care sunt limitele pe care le impune exercitarea preşedinţiei Consiliului UE? Ce nu poate realiza România în această perioadă?

Vă multumesc foarte mult pentru această întrebare. Cred că în perioada care precede exercitarea Președinției Consiliului UE trebuie să prezentăm pe larg opiniei publice din România ce este și ce poate face dar mai ales ce nu este și ce nu poate face o Președinție a Consiliului UE. În exercitarea mandatului său, statul membru care exercită Președinția trebuie să acționeze ca un intermediar onest și neutru – honest broker – fiind responsabil de avansarea negocierilor Consiliului privind legislația UE, de asigurarea continuității agendei UE și de buna cooperare dintre statele membre si instituțiile europene. România și reprezentanții săi trebuie să își demonstreze calitățile de facilitator al compromisului, de stat membru responsabil și capabil să se ridice la anvergura dosarelor și mizelor europene. În același timp, în calitatea sa de Președinte al Consiliului UE, România va avea posibilitatea de a-si imprima viziunea națională asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia si de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care țara noastră le consideră importante.

Ana Birchall este licenţiată în Ştiinţe Juridice. A fost primul român admis simultan la cursurile de masterat în drept la mai multe Universităţi precum Yale, Harvard, Oxford, Cambridge şi New York University. A ales Yale, unde a făcut atât masteratul, cât și doctoratul. ”Mă mândresc cu faptul că sunt o luptătoare şi nu voi abandona niciodată ţelul pentru care m-am întors acasă: acela de a promova o altfel de politică, având la bază ceea ce îmi spunea mie bunica mea, Cătălina, <<ce ai în cap şi în suflet nu poate să îţi ia nimeni niciodată>>”, spune Ana Birchall pe blogul personal.