Interviu cu Leonard Orban, consilier prezidenţial: „Obiectivul nostru principal în negocieri este protejarea deplină a drepturilor şi intereselor cetățenilor români din Marea Britanie după Brexit”

Procesul de negociere dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană privind producerea efectivă a Brexit-ului reprezintă o provocare pentru statele membre, liderii acestora confundându-se pentru prima dată cu situația de a reduce șocurile generate de ieșirea unui stat membru din Uniune și din Euratom. Recent, pe 29 aprilie, Consiliul European a adoptat documentul Orientările Consiliului European (articolul 50) în urma notificării transmise de Regatul Unit în temeiul articolului 50 din TUE, pentru a sublinia necesitatea unei retrageri ordonate și etapizate. Prin intermediul acestui document, cele 27 de state membre au căzut de acord în privința elaborării unui pachet unic de negociere în raport cu Marea Britanie, pentru a acționa în mod unitar.

Leonard Orban, consilier prezidențial pentru Afaceri Europene, ne oferă o imagine de ansamblu cu privire la interesele României în negocierile cu Marea Britanie privind tratamentul aplicat cetăţenilor români după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: Care sunt pârghiile de care statul român dispune în vederea protejării intereselor cetăţenilor români aflaţi în Marea Britanie?

Leonard Orban: România beneficiază de două paliere de intervenţie:

– la nivel bilateral prin demersurile pe care reprezentanţii României le fac pe lângă autorităţile britanice şi

– la nivel european prin acţiunile şi negocierile multilaterale, unde reprezentanţii statului român iau parte la procesul decizional.

Care sunt solicitările României adresate Guvernului condus de Theresa May cu privire la tratamentul aplicat cetățenilor români după ieșirea Marii Britanii din UE?

Obiectivul nostru principal în negocieri este protejarea deplină a drepturilor şi intereselor cetățenilor români din Marea Britanie după Brexit.

Solicitările României privind tratamentul aplicat cetăţenilor români după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE) se regăsesc în textul liniilor directoare care au fost recent adoptate de către şefii de stat şi guvern din statele membre ale Uniunii la reuniunea Consiliului European în format UE27 din ziua de 29 aprilie 2017. Acest fapt reprezintă un succes important pentru statul român.

În documentul adoptat de liderii europeni, care reprezintă un mandat general de negociere pentru cele 27 de state membre ale Uniunii, se specifică foarte clar că menţinerea drepturilor şi a statutului cetăţenilor UE din Marea Britanie pe baze reciproce va constitui prima prioritate în cadrul negocierilor. De asemenea, documentul evidențiază dreptul fiecărui cetățean UE și al familiei sale de a trăi, munci, studia în orice stat membru UE, ca principiu fundamental al Uniunii.

În ce măsură ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană poate restricţiona dreptul la muncă al românilor stabiliţi în Marea Britanie?

După retragerea efectivă a Marii Britanii din UE, autorităţile britanice vor decide cu privire la modalitatea în care vor gestiona tratamentul cetăţenilor UE (deci şi români) care vor dori să trăiască, să muncească sau să studieze în Marea Britanie. Am în vedere pe acei cetăţeni ai Uniunii care se vor stabili în Marea Britanie după Brexit. Cei care se vor stabili înainte de Brexit, vor face obiectul negocierilor dintre UE şi partea britanică.

Care este ajutorul pe care îl pot oferi instituțiile statului român cetățenilor români care nu dispun de o reședință legală în Marea Britanie?

Ambasada României în Marea Britanie are rolul de a acorda sprijin cetăţenilor români care trăiesc, muncesc sau învață în Regatul Unit, în limita competenţelor şi posibilităţilor disponibile.

Care sunt obiectivele României în raport cu condițiile de continuare a studiilor pentru cetățenii români aflați în Marea Britanie?

Aşa după cum am menţionat anterior, în conformitate cu liniile directoare recent adoptate de Consiliul European din 29 aprilie 2017, obiectivul UE în cadrul negocierilor este de a asigura dreptul fiecărui cetățean al Uniunii și al membrilor familiei sale de a trăi, de a munci sau de a studia în oricare stat membru al UE, ca aspect fundamental al Uniunii Europene. Deci, şi de a studia.

Recunoaşterea diplomelor dobândite în Marea Britanie de cetăţenii UE până la Brexit va fi unul dintre obiectivele Uniunii în procesul de negociere. De asemenea, recunoaşterea reciprocă a diplomelor care vor fi dobândite după Brexit va fi un subiect al negocierilor.

Care sunt principalele dificultăți identificate în cadrul procesului negocierii ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană?

Procesul de negociere privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va fi îndelungat şi vor fi nenumărate necunoscute cu privire la desfăşurarea şi rezultatele acestuia. În prezent, subiectele care pot prezenta cel mai mare grad de sensibilitate sunt legate de aspectele financiare (plata de către Marea Britanie a angajamentelor asumate pe perioada în care a fost stat membru al UE), precum şi de jurisdicţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene asupra aplicării acordului de retragere a Marii Britanii din Uniune.

Care sunt consecințele pe care Brexit-ul le generează asupra relațiilor bilaterale dintre România și Marea Britanie?

România a dorit şi doreşte în continuare o cooperare cât mai strânsă între UE şi Marea Britanie după Brexit.

Ne bucurăm că această abordare este cuprinsă în cadrul liniilor directoare adoptate la 29 aprilie de către Consiliul European, document care menţionează dorinţa UE27 de a se încheia un acord cât mai cuprinzător privind viitoarele relaţii dintre cele două părţi.

Este evident că Marea Britanie şi Uniunea Europeană rămân în continuare conectate prin multiple interese politice, economico-financiare, sociale, de securitate.

Actualele provocări ne afectează deopotrivă şi este firesc ca, la nivel european şi global, să găsim soluţii la aceste probleme, pe baze parteneriale.

În acest context, sperăm ca relaţiile bilaterale româno-britanice se vor menţine la un nivel cât mai ridicat şi că România va rămâne un partener apropiat al Marii Britanii, stat cu care avem un Parteneriat Strategic.