La scurt timp după victoria înregistrată de Emmanuel Macron la alegerile prezidențiale din Franța, un nou moment electoral va suscita atenția Europei. Organizarea în două tururi a alegerilor legislative din luna iunie evidențiază particularitățile sistemului electoral francez, reprezentând o adevărată provocare pentru candidații mişcării La République En Marche! de a gestiona capitalul electoral obţinut de Emmanuel Macron la alegerile prezidenţiale .

Frédéric Petit, candidat La République En Marche! pentru Europa Centrală ne oferă o imagine de ansamblu cu privire la perspectivele alegerilor parlamentare din Franţa, prezentându-ne obiectivele dumnealui pentru spaţiul Europei Centrale, în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

 4

Consulter ici la version française.

Vladimir Adrian Costea: Cum se definește mișcarea La République en Marche! în peisajul politic francez? Care sunt trăsăturile specifice acestei mișcări?

Frederic Petit: Mișcarea este caracterizată de implicarea cetăţenilor – au existat peste 3.000 de ateliere, care reunesc mai mult de 60.000 de cetăţeni, cu scopul de a aprofunda temele și a lucra la elaborarea programului. Francezii sunt interesați de politică, doresc să trăiască împreună, și au identificat o oportunitate de a face acest lucru în mod direct, fără a fi nevoie să fie implicaţi în vechile conflicte, fără a fi nevoie să se închidă în intransigenţă, adoptând astfel o gândirea comună … Desigur, acesta este doar începutul, uneori, cu inocenţă, mai ales în unele comitate periferice cum există în circumscripţia mea, dar este o realizare impresionantă în unele orașe mari din Germania, de exemplu.

Prin urmare, mişcarea a generat ceva extraordinar în aceste alegeri prezidențiale. Am trait cu entuziasm această explozie de participare a cetățenilor. La începutul campaniei, împreună cu consilierul meu am împărtășit atât emoția cât și bucuria acestui impuls, și în același timp, cu responsabilitate ne întoarce în aceste moment la acest impuls, cu dorința de a face politică la un nivel ridicat, aşa cum îşi doresc milioane de cetăţeni, pentru ca acest elan să nu moară până la următoarele alegeri prezidențiale.

Care este schimbarea de paradigmă pe care o propune La République en Marche din perspectiva distanței dintre omul politic și cetățean?

Într-o manieră foarte clară și concisă: sfârșitul opoziției sterile între “vechile partide”. Cetățeanul care dorește să participe astăzi – sau chiar să se implice politic activ aşa cum am decis să o fac eu însumi – nu mai trebuie să înceapă cu „alegerea unei tabere“, dar poate imediat să utilzeze energia și abilitățile sale în proiecte utile ţării.

Care este rolul mobilizării societății civile în cadrul procesului decizional? Cum poate bloca societatea civilă derapajele actorilor decizionali?

Aceasta este, evident, o întrebare care rezonează într-un mod special astăzi în România. Apariția “străzii” este un fenomen necesar, ocazional, pentru a stabili o limită dincolo de care nu se va trece. Dar acest mod de a participa acolo, în mulțime, în mod neorganizat, eterogen, îşi atinge foarte repede limitele în cazul în care nu este însoțită de o acceptare a responsabilității de către societatea civilă. Cetățenii sunt îngrijoraţi cu privire la viitorul țării lor, în raport cu noile provocări ale integrării europene, cu privire la modurile de „a trăi împreună“ într-o societate extrem de digitalizată poate spune doar uneori „NU!”. Consideră că nu se poate şi pur și simplu se declară “rebeli“, dar trebuie ca la un moment dat să ne focalizam pe câteva acțiuni pozitive, să construim, să alegem un traseu, să dezvoltăm o reflecţie, să ne asumăm responsabilității pe termen mediu și lung, și nu în stradă.

O acțiune pe care o consider prioritară în mandatul meu de deputat constă în a menține ritmul de participare cetățenească, astfel încât feedback-ul de informații și propuneri venite din teritoriu să se manifeste pe perioada întregului mandat, nu doar o dată cinci.

Cum interpretați prezenţa extrem de scăzută a alegătorilor la primul tur al alegerilor generale? Care este semnalul pe care aceștia l-au transmis candidaților?

În circumscripția noastră, în primul rând, participarea trebuie să fie analizată cu acuratețe. Suntem încă foarte departe de atingerea a ceea ce ar trebui să fie un prag minim, dar în alegerile din 2012 și cele din 2017, s-au prezentat la vot aproximativ 21.000 de alegători, respectiv 27.000 de alegători (iar rata de participare a fost de 23%, respectiv la 25% din numărul cetățenilor înregistrați), iar acest lucru, în contextul în care votul electronic a fost în vigoare în 2012, dar nu și în 2017, este o progresie și voi pune toată energia mea odată ales pentru a consolida prezenţa la vot.

În general, având în vedere rezultatele, o parte din absenteismul din Franța este generat mai degrabă de alegătorii partidelor tradiționale un pic dezamăgiți.

Care sunt obiectivele dumneavoastră pentru spațiul Europei Centrale? Cum caracterizați ţări precum Republica Ceha, România și Polonia din perspectiva parcursului european?

Sunt norocos: acest spaţiu are o coerenţă internă deosebită, reprezintă francezii din inima Europei. Este important, de asemenea, pentru că alegerea mea marchează un angajament clar și fără echivoc în spatele programului european de redresare propus de Emmanuel Macron.

Știu, am de făcut călătorii (am călătorit chiar și în vremurile eroice ale Cortinei de Fier), trăiesc, lucrez în acest domeniu, am fost responsabil de fabrici din Republica Cehă, România (Turda), Ungaria, Serbia, Polonia și sigur, am trăit cu mare fericire și un mare respect pentru modernizarea fostei Germanie de Est, familia mea este multiculturală … sunt acasă!

Noi trebuie să abordăm problemele specifice ale francezilor din străinătate din perspectiva bogăției pe care aceştia o aduc în Franța și în țările lor de provenienţă. De secole, această bogăție este de neînlocuit.

Unul dintre obiectivele declarate ale programului lui Emmanuel Macron este de a dezvolta participarea cetățenilor francezi din străinătate la dinamica națională. Francezii din străinătate sunt într-adevăr, reprezentanții Franței și valorilor sale în întreaga lume. Prin implicarea în viața economică și socială a țării lor de reședință, diversitatea bogată a călătoriei și poveștile acestora, ei participă pe deplin la influenţa economică, lingvistică și culturală a țării noastre. Nu putem neglija numărul de succese franceze la nivel internațional: antreprenori, angajați, cercetători și artiști. Francezii în străinătate nu au pus naționalitatea lor, drepturile, îndatoririle și atașamentul față de Franța între paranteze. Prin urmare, trebuie să le redăm înapoi locul lor.

Un alt obiectiv principal este de a deschide timpul dezbaterii și restabilirii încrederii în Europa. Astăzi, aceste dezbateri europene sunt prea adesea percepute ca fiind străine și tehnicizate fără ca cetățenii să poată interveni, de fapt. Mâine, atunci când se vor pune bazele noii Uniunii Europene, la sfârșitul consultării cetățenilor li se va cere o implicare accentuată la nivel național și european. Ne dorim să reunim popoarele Europei, pentru că poporul este cel care a aderat la proiectul european, nu politicile care sunt în continuă schimbare. Vom oferi partenerilor noștri din întreaga Uniune Europeană lansarea unei convenții Democratice la sfârșitul anului 2017.

În ce măsură pericolul populismului și euroscepticismului este înlăturat ca urmare a victoriei categorice obținute de Macron și candidații La République en Marche?

Cred că există astăzi în Europa două tipuri de pericole naționaliste. Primul este reprezentat de reacția asupra naționalismului de tip curling, bazat pe lipsa de competenţă sau lipsa de înțelegere a realității, a amneziei istorice, a erorilor de judecată… Ascensiunea populismului trebuie combătută prin mijloace politice, prin dezbaterea republicană luminată și edificatoare, care pentru mine a fost simbolizată de dezbaterea între cele două turnuri: între doamna Le Pen și dl Macron.

Aceasta este astăzi provocarea noastră, și ceea ce vom încerca să facem în anii următori.

Mi se pare că există, de asemenea, o creștere a unui naționalism organizat mult mai violent, deși încă aflat ultraminoritar, dar care își asumă poziţii rasiste, războinice și distructive. Acest lucru poate fi rezolvată doar prin răspunsuri politice. Aceasta este o preocupare actuală pentru mine.

2

Frédéric Petit, afiliat partidului de centru-dreapta MoDem, a fost investit pe 12 mai de mișcarea lui Macron pentru a 7-ea circumscripție electorală. Acest teritoriu administrativ cuprinde Germania și Europa Centrală și Orientală. Inginer de profesie, a profesat în Franța și în străinătate, atât în cadrul unor mari grupuri industriale cât și în IMM-uri ; în prezent, este antreprenor în capitala poloneză. În paralel cu bogată sa experiență în mediul de afaceri, s-a implicat timp de 15 ani în numeroase mari proiecte sociale și civice în Franța. În cea ce privește activitatea sa politică, ea include atât mandatul sa de primar la Maizery cât și acțiunea la Parlamentul European (Comisia pentru Mediu – Legea asupra gunoiului menajer, 2007-2009), dar și participarea la COP 15 din Copenhaga sau implicarea în viața asociativă a unor centre miniere europene.