Multitudinea și diversitatea provocărilor specifice începutului mileniului al III-lea, simultan cu modificările ample determinate de globalizare și ascensiunea digitalului, determină nevoia adaptării comunicării și cooperării dintre cetățenii și instituțiile statului. În acest context, Ministerul Afacerilor Externe își propune dinamizarea și adaptarea modului în care este definită politica externă a României. Deschiderea către tineri, precum și digitalizarea ministerului și consulatelor reprezintă un pas important în vederea dezvoltării unei politici eficiente și adaptate noilor provocări de pe scena internațională. Un alt domeniu prioritar pentru MAE este reprezentat de sprijinirea demersurilor privind acordarea asistenţei umanitare.

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a comentat pentru Europunkt, într-un interviu acordat în exclusivitate lui Vladimir Adrian Costea, pe marginea importanţei încurajării tinerilor din societatea civilă să își expună părerile cu privire la acțiunile de politică externă ale României, digitalizarea MAE, precum şi despre acţiunile Minsterului desfăşurate cu ocazia Zilei mondiale  pentru  asistență umanitară, marcată în fiecare an la data de 19 august.

3

Vladimir Adrian Costea: Cum se pot implica în mod concret tinerii cu privire la acțiunile de politică externă ale României și care sunt domeniile de politică asupra cărora MAE are nevoie de expertiză din partea tinerilor

Teodor Meleşcanu: Ministerul Afacerilor Externe își dorește și, credem noi, reușește să atragă tineri talentați. Ne bucurăm că inclusiv tineri români cu studii și experiență profesională în străinătate au ales să se întoarcă și să se implice în beneficiul țării noastre.

Dorim să încurajăm calea spre o carieră diplomatică activă a tinerilor de valoare, bine pregătiți, capabili să înțeleagă și să contribuie la gestionarea multiplelor provocări și a temelor majore pentru politica externă românească.

Este important ca societatea românească să beneficieze de expertiza unor specialiști ca dumneavoastră, cu pregătire la cel mai înalt nivel, pentru a avea o dezvoltare dinamică și performantă.

Trăim într-o lume bazată pe cunoaștere, o lume în care know-how-ul este parte a forței strategice a unei țări. Vedem în jurul nostru cum știința și noile tehnologii schimbă fața lumii, într-un ritm pe care nimeni nu l-a anticipat și cu o răspândire globală care nu cunoaște frontiere. Iar, pentru ca România să-și găsească rolul pe care ni-l dorim în lume, avem nevoie ca tinerii bine pregătiți să fie motorul susținerii acestei evoluții.

Este important pentru fiecare dintre noi ca tinerele elitele românești  să aibă parte de un parcurs profesional individual de excepție, care să contribuie la creșterea valorii României în lume.

Un foarte bun exemplu este cea mai recentă generație de tineri diplomați, admiși în urma examenelor de admitere în Corpul Diplomatic și Consular organizate în cursul anului 2016. Ei au beneficiat de un sistem de formare profesională bazat pe un program care să-i ajute să-și dezvolte eficient cunoștințele și abilitățile personale pe care le-au demonstrat la concursurile de admitere.

Programele de formare sunt inovatoare  și orientate pe dimensiunea  practică. Un exemplu este cursul „Acțiunea Diplomatică”, inițiat anul acesta și organizat la Institutul Diplomatic Român. Cursul își propune să ofere noilor diplomați capacitatea de a se adapta cerințelor carierei diplomatice, le permite acestora să intre în contact și să învețe de la diplomații cu experiență. Este un proiect menit să permită un transfer de know-how între generații. Cursul reprezintă și o schimbare de paradigmă a structurii curriculare, folosind metode de predare creative.

Mai mult, pe lângă oportunitățile de angajare pe care Ministerul Afacerilor Externe le oferă periodic, avem numeroase programe de stagii, unde tinerii se pot familiariza cu activitățile de politică externă.

În contextul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, cum vedeți dumneavoastră o implicare eficientă a tinerilor cu privire la identificarea temelor și obiectivelor președinției române a Consiliului UE?

O Românie cu tineri implicați, cu spirit de inițiativă și energia de a contribui la evoluția societății, aceasta este România pe care noi o vedem și de care va fi nevoie în perioada următoare.

Este foarte important să-i ajutăm și să-i încurajăm pe tineri să participe activ la procesul de decizie, la dezbaterile interne, dar și la cele privind Europa și locul României în Europa.

Amintesc, în acest context, demararea pregătirilor pentru preluarea, în anul 2019, a președinției Consiliului UE, un obiectiv major pentru diplomația română și pentru al cărui succes dorim să mobilizăm toate resursele intelectuale pe care le avem la dispoziție. Din fericire, România are numeroși tineri inteligenți și talentați , pe care dorim să îi implicăm în tot acest proces de pregătire a președinției.

În cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, perioadă în care România și-a conturat rolul de stat donator emergent, tinerii au fost implicați activ în acțiuni de politică externă subsumate domeniului cooperare pentru dezvoltare și asistență umanitară. Astfel, Ministerul Afacerilor Externe a organizat ateliere de discuții pe tema Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, cu scopul de a încuraja tinerii să le susțină; sesiuni de prezentare a opțiunilor de carieră în domeniu pentru studenți și masteranzi la universități din București, Cluj, Iași; dezbateri pe temele actuale de pe agenda europeană și globală (PRES UE 2019, Agenda 2030, Anul European al Dezvoltării 2015), mese rotunde cu tinerii din societatea civilă, în cadrul Școlii Române de Dezvoltare, eveniment anual organizat de Federația ONG-urilor pentru dezvoltare (FOND).

Am creat, astfel, o rețea de tineri profesioniști, interesați și pasionați de domeniul afacerilor externe care, pe baza propriilor experiențe acumulate, pot sprijini viitoarele acțiuni ale MAE în domenii și proiecte concrete precum afaceri europene, cooperarea pentru dezvoltare și asistența umanitară.

Pot să spun că există interes din partea studenților, tinerilor, de a se implica în proiectele Ministerului Afacerilor Externe, iar acest lucru este un real motiv de satisfacție pentru noi. Pe durata Președinției României a Consiliului UE vom avea nevoie de mulți voluntari și stagiari care să sprijine organizarea evenimentelor și la buna desfășurare a acestui complex exercițiu european.

2

Domnule ministru, ținând cont de evoluția tehnologică de mare amploare, vă rog să ne spuneți care sunt progresele înregistrate de MAE în ceea ce privește digitalizarea Ministerului și serviciilor consulare?

Pentru început, aș dori să menționez că urmărim să implementăm în cadrul Ministerului Afacerilor Externe proiecte de tehnologie modernă în vederea ridicării nivelului de e-Governance. Ministerul Afacerilor Externe are deja o experiență importantă și de succes în acest domeniu al implementării noilor tehnologii în activitate. Pentru a asigura servicii consulare în condiții optime de calitate și operativitate și pentru sporirea capacității de procesare a fost definitivată informatizarea tuturor procedurilor consulare, prin lansarea și prin implementarea Sistemului Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetățeni (SIMISC, accesibil la adresa www.econsulat.ro), precum și implementarea Centrului de Contact și Suport pentru Cetățenii Români din Străinătate (CCSCRS), care răspunde solicitărilor de informații consulare la nivel global în sistem de Call-Center, Mail-Center și prin portalul www.informatiiconsulare.ro. De asemenea au fost operaționalizate și servicii pentru componenta de vize și problematica pașapoartelor: Sistemul Național de Informații privind Vizele (SNIV), eVIZA și ePASS.

Am atins, astfel, un obiectiv foarte important al implementării tehnologiilor moderne în administrație, eficientizarea serviciilor. Prin informatizarea serviciilor consulare s-a redus considerabil birocrația și timpul de depunere și de procesare a cererilor.

Care sunt demersurile pe care MAE le-a demarat pentru a întări componenta de digitalizare și cybersecurity?

Așa cum am arătat deja, am informatizat toate procedurile consulare. De asemenea, am reușit digitalizarea tratatelor la care România este parte și a unei secțiuni din fondul arhivistic al ministerului, care este pusă la dispoziția publicului, spre consultare, la cerere (online sau local – la sala de lectură).

Ministerul Afacerilor Externe folosește frecvent mijloacele de social media (Facebook, Twitter, Flickr, Youtube) pentru promovarea obiectivelor de politică externă și pentru menținerea legăturii cu românii din afara granițelor. Este dorința noastră ca românii care locuiesc, sau călătoresc în străinătate să poată să ne împărtășească experiențele și impresiile lor legate de interacțiunea cu personalul MAE. Totodată, social media ne ajută să mediatizăm acțiunile de pe agenda publică a ministerului și, printre altele, informațiile privind evenimente culturale (program, participanți, dar și mediatizarea ecourilor determinate de aceste evenimente), manifestări științifice și educaționale și informații de interes privind măsuri adoptate de autoritățile statului român pentru sprijinirea și protejarea intereselor românilor din afara granițelor. Sunt, așadar, indispensabile pentru dialogul pe care dorim să-l avem cu cetățenii.

Informatizarea este absolut necesară pentru îmbunătățirea calității vieții în societățile moderne, însă, în același timp, putem observa că spațiul cibernetic este marcat de amenințări multiple . În aceste condiții, asigurarea securității cibernetice este și trebuie să constituie o preocupare majoră la nivel național și internațional. Aceasta preocupare este pe deplin conștientizată și la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, în contextul multiplicării atacurilor informatice la scară largă.

1

Și acum, domnule ministru, ținând cont de promovarea unor mesaje la scară largă, inclusiv pe rețele de social media, vă rog să ne spuneți cum va marca MAE – pe 19 august – “World Humanitarian Day”. Care sunt activitățile pe care MAE le va desfășura cu această ocazie?

Ziua mondială  pentru  asistență umanitară este marcată în fiecare an la data de 19 august, ca urmare a rezoluției Adunării Generale a ONU din 2008, pentru a comemora atacul terorist din 2003 comis asupra sediului misiunii de asistență a ONU din Bagdad.

Anul acesta, UN OCHA va desfășura o campanie globală online având ca scop conștientizarea importanței protecției civililor, creând o serie de mijloace prin care publicul se poate alătura activ acestui demers. Campania se va concentra pe hashtag-ul #NotATarget și are ca obiectiv creșterea gradului de conștientizare a publicului larg cu privire la importanța activității umanitare și a cooperării internaționale în acest domeniu.

Din acest motiv, am hotărât ca Ministerul Afacerilor Externe să se alăture și să susțină Campania ONU care invită la un exercițiu de reflecție față de unele din cele mai devastatoare realități – sărăcia, conflictele, suferințele și pagubele aduse de dezastrele naturale – și aduce un omagiu tuturor lucrătorilor umanitari care își asumă riscuri și sacrificii personale pentru a reduce suferința și a ajuta victimele conflictelor, violențelor sau dezastrelor naturale. Mai multe activități de promovare a campaniei vor fi difuzate pe rețelele de socializare ale Ministerului Afacerilor Externe, respectiv ale misiunilor diplomatice ale României, și vă invităm să le urmăriți.

În continuare, vă rog să ne spuneți care este numărul cetățenilor români care își riscă viața în serviciul umanitar. Care sunt riscurile la care se expun?

Avem numeroși cetățeni români care lucrează în structuri internaționale în domeniul asistenței umanitare atât în sedii centrale, cât și pe teren pentru Națiunile Unite, Uniunea Europeană, ONG-uri internaționale sau locale. Atât ei, cât și colegii lor de alte naționalități se expun zilnic la lipsuri materiale și presiuni psihologice ridicate. Aceștia sunt, de asemenea, expuși și la riscuri de securitate specifice zonelor de conflict.

Statisticile arată că în ultimul deceniu a crescut numărul atacurilor împotriva personalului umanitar. Comunitatea internațională trebuie să lucreze împreună pentru a asigura securitatea și bunăstarea psihologică a acestor persoane care sunt dispuse să își riște propria viața pentru a-i ajuta pe semenii lor. România depune eforturi în vederea protejării lucrătorilor umanitari, iar campania ONU „Not A Target”, pe care Ministerul Afacerilor Externe o susține, are ca scop conștientizarea importanței protecției civililor, a copiilor, femeilor, a lucrătorilor umanitari și din domeniul medical, aducând un omagiu tuturor persoanelor care sprijină acțiunile umanitare. Într-un context geopolitic marcat de crize de mare amploare, România rămâne dedicată principiilor care stau la baza acordării asistenței umanitare și își asumă contribuții concrete în procesul de partajare a responsabilității statelor pe palierul umanitar.

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu