Opţiunea pro-europeană a Republicii Moldova a fost decredibilizată de percepţia populară privind creşterea corupţiei la nivelul clasei politice locale. În prezent, ea este puternic atacată de preşedintele Igor Dodon, cu vederi pro-ruse. În acest context, finanţarea europeană reprezintă un element important în vederea implementării reformelor şi a menţinerii legăturii cu Uniunea Europeană.

Andi Cristea, europarlamentar din grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D), a realizat o analiză privind importanţa ajutorului financiar alocat Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

1

Vladimir Adrian Costea: Cum apreciaţi evoluţia din ultimul timp a relaţiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, în special pe plan politic și economic?

La nivel guvernamental lucrurile au urmat un curs previzibil, în cazul relațiilor politice am putut constata o domolire a avântului Republicii Moldova spre Bruxelles prin alegerea și poziționările succesive avute de președintele Dodon. Din fericire regimul constituțional nu e însă cel prezidențial ci cel parlamentar, deci a prevalat majoritatea parlamentară pro-europeană. Pe de o parte, Președintele pro-rus e foarte prezent pe agenda publică și face promisiuni nerealiste, profitând de susținerea de care se bucură mai ales în rândul populației vorbitoare de limba rusă. Adițional, ca factor de complicare a situației, opoziția pro-europeană are instrumente limitate de a-și face cunoscute mesajele.

Din punctul meu de vedere, din partea pro-europenilor este nevoie de mai multă viziune pe politică externă, dublată de planificare și eforturi concrete, inclusiv de coordonare între puterea şi opoziţia proeuropeană. Din păcate, Republica Moldova, ca stat cu o istorie democratică recentă, nu se bucură de prea mari alternative în plan extern, indiferent de propriile impresii, iar singura constantă din ultimii ani a rămas deschiderea Uniunii Europene față de cetățenii acestei țări. Depinde în special de liderii de la Chișinău cum vor valorifica această deschidere – fie că vorbim de susținere politică sau de critici constructive – care, în final, înseamnă oportunități și beneficii pentru proprii cetățeni.

În plan economic, lucrurile au înregistrat de asemenea evoluții importante – astăzi, undeva la 60% din totalul exporturilor de mărfuri moldovenești ajunge în statele Uniunii Europene. Pasul următor trebuie să fie atragerea mai substanţială a investițiilor, însă pentru aceasta este nevoie de încredere politică şi stabilitate legislativă, aici mai e de progresat.

Care este ajutorul financiar alocat Republicii Moldova de către Uniunea Europeană? Care au fost domeniile asupra cărora au fost repartizate aceste finanţări?

S-a vorbit intens despre faptul că Republica Moldova a beneficiat de cea mai consistentă finanţare europeană per capital, având în vedere dimensiunea populaţiei, dintre toate statele cărora li se adresează Politica Europeană de Vecinătate. Dacă în 2006 banii europeni pompați dincolo de Prut erau în cuantum de 23 de milioane de euro, ajutorul financiar în 2012 sau 2013 era undeva la 102 milioane de euro, respectiv 135 de milioane de euro. Când vorbim de sprijin financiar din partea UE, lucrurile au o dinamică pozitivă, de la an la an, sumele sunt din în ce mai consistente dacă ne raportăm la momentele de început. În luna iulie a acestui an Parlamentul European a aprobat pachetul de asistenţă macro-financiară în valoare de 100 de milioane de euro. Nu de bani europeni duce lipsă Republica Moldova. În condițiile în care sunt o serie de provocări structurale cu care se confruntă mica ţară, de la identitate până la conflictul înghețat din Transnistria, de la corupția specifică unui spațiu ex-sovietic până la ambiția politică fluctuantă a liderilor politici, impactul pozitiv al banilor europeni rămâne limitat în cadrul societății.

Ajutorul financiar este esențial pentru continuitatea reformelor în Republica Moldova. La nivel european, ne dorim ca acest ajutor să contribuie la stabilizarea economică a țării și, mai ales, să acopere necesitățile de finanțări externe pentru perioada 2017-2018. Banii vor fi acordați în trei tranșe, fiecare dintre acestea condiționate de cursul reformelor și eforturile de combatere a corupției. Practic, UE vrea să se asigure că acești bani sunt o investiție în viitorul Republicii Moldova.

În momentul de față, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă se află într-un proces de evaluare a modificărilor aduse sistemului electoral, după ce Parlamentul de la Chișinău a votat pentru trecerea la sistemul mixt, la scurt timp după votarea pachetului de asistență macro-financiară. Modificarea sistemului de vot a generat dezbateri aprinse în contextul acestui vot în Parlamentul European, care până la urmă este un vot de încredere. Spuneam într-un interviu anterior faptul că niciun partid politic de la Chișinău nu își permite să plătească prețul pierderii asistenței financiare din partea Uniunii Europene – nici măcar socialiștii, care nu au o alternativă. Acum nu recomand relaxare, ci cred că prioritatea puterii de la Chișinău trebuie să fie îndeplinirea condiționalităților pentru livrarea tranșelor de bani și folosirea eficientă a acestora.

Care este impactul pe care ajutorul financiar acordat de UE îl are asupra parcursului european al Republicii Moldova?

Fără bani nu poți faci reforme. Ajutorul financiar reflectă progresul făcut și așteptările UE faţă de Republica Moldova. În același timp, puterea de la Chișinău a susținut în numeroase momente faptul că acești bani sunt destinați oamenilor și vom acorda o atenție sporită modului în care aceste promisiuni sunt respectate. Banii europeni pentru Republica Moldova au atașat elementul de condiționalitate, și semnalul către politicienii de la Chișinău rămâne foarte clar: cât timp vor face treabă, Uniunea Europeană va rămâne alături de ei. UE cere garanții pentru respectarea statului de drept, a drepturilor omului, a independenței justiției.

Cum va influența politică externă a Președintelui Igor Dodon relația cu Uniunea Europeană?

Președintele Dodon se comportă precum un vector al Federației Ruse. Probabil mai mult din oportunism decât din convingere. Ca președinte nu are instrumentele necesare pentru a face mai mult decât declarații stridente și deplasate faţă de Uniunea Europeană sau România. Domnia sa afirma frecvent că își dorește ca finanțarea europeană pentru Republica Moldova să fie tăiată, că ar vrea Acordul de Asociere cu UE când reziliat, când renegociat, că jumătate din banii europeni pentru Republica Moldova au fost furați. Declarațiile de politică externă ale Președintelui Dodon nu i-au adus niciun susținător în Uniunea Europeană, însă prioritatea noastră este să dialogăm deschis și să cooperăm constructiv cu toate forțele pro-europene de la Chișinău. Toate aceste declarații neserioase îi întăresc profilul creionat inițial, un profil neserios. Poziționarea Uniunii Europene faţă de Republică Moldova exclude personajele neserioase. Pe de altă parte, un președinte anti-european la Chișinău este o veste bună pentru acei politicieni sau acele partide europene care nu vor să audă de o eventuală lărgire la UE pe termen mediu său lung.

În contextul instabilităţii din spaţiul regiunii estice a Europei, cum consideraţi că ar putea fi îmbunătăţite relațiile diplomatice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană?

Într-o regiune marcată de instabilitate, UE așteaptă predictibilitate și stabilitate din partea Republicii Moldova. Republica Moldova ar trebui să pună accentul pe transparență și coerență legislativă, care să ofere diverse forme de protecție în fața amenințărilor la adresa stabilității țării. Un test major important atât pentru stabilitatea țării, cât și pentru calitatea relațiilor cu Uniunea Europeană, va fi performanța actualei guvernări în anul următor, și relația cu celelalte forțe pro-europene, cu consecințe la alegerile din toamnă lui 2018. Nu am vrea să vedem atunci că se întâmplă lucruri care ar fi putut fi prevenite cu mult timp înainte.

În ce măsură consideraţi oportună integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană? Pot exista perspective europene în absenţa integrării Republicii Moldova în UE?

Republica Moldova este ultima bucată de latinitate rămasă în afara Uniunii Europene. Republica Moldova parte a Uniunii Europene, la un moment dat, este obiectivul nostru, al tuturor. Istoria recentă ne-a arătat ca stabilitatea și prosperitatea țărilor europene devin realitate doar în cadrul Uniunii Europene. Vedem Ucraina, din păcate, și situația complicată a multor state din fosta Iugoslavie. Uniunea Euroasiatică și alte închipuiri fără temei sunt doar pentru Igor Dodon.

 

Tags: , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu