Politicul moldovenesc, indiferent de orientare geopolitică, a decis să capitalizeze imagine din plecarea lui Pirkka Tapiola, a cărui mandat de Șef al Delegației Uniunii Europene din Moldova, demarat în aprilie 2013, i-a sfârșit în august 2017.

Liderul partidului de guvernare, Partidul Democrat, oligarhul Vladimir Plahotniuc, a fost primul care s-a reunit cu diplomatul european (11 august). Astfel, politicianul a decis să-i mulțumească lui Tapiola pentru contribuția sa în susținerea cauzei europene a Moldovei. Apariția lui Plahotniuc lângă diplomatul european are loc în condițiile în care guvernarea canalizează eforturi considerabile pentru a atrage de partea sa instituțiile europene, de avizul cărora referitor la votul mixt depinde viitoarea asistență macro-financiară (IPN, 14 August 2017). Diplomatul european a acceptat întrevederea cu liderul democraților, indiferent de popularitatea negativă a acestuia și atacurile anterioare venite din partea autorităților moldovene, nemulțumite de pozițiile lui publice față de reformele din justiție și alte sectoare (Europunkt.ro, Aprilie 2016) și informația despre performanțele reale ale guvernării, pe care o livra Bruxelles-ului. Astfel, nici pe final de mandat, Pirkka Tapiola nu a renunțat la principiul de neutralitate față de toți actorii politici din țară, în particular față de liderul PDM, asumându-și plenar riscul de a fi neînțeles de către o bună parte din opinia publică din țară.

Peste 5 zile după întâlnirea cu Vladimir Plahotniuc, diplomatul european a avut o întrevedere cu președintele țării, adeptul apropierii strategice de Rusia, Igor Dodon. În pofida viziunilor sale ostile față de Acordul de Asociere cu UE, parafat și semnat în decursul mandatului lui Tapiola, președintele Dodon nu doar a accentuat meritele diplomatului european în dezvoltarea relațiilor Moldova-UE, dar și i-a conferit una dintre cele mai înalte distincții de stat – “Ordinul de Onoare”. Asemenea distincții au fost acordate anterior altor reprezentanți ai UE de către Mihai Ghimpu, Marian Lupu și Nicolae Timofti: Cesare de Montis (2009), Kalman Mizsei (2011), Dirk Schuebel (2013). Gestul Președintelui Dodon ar fi putut să se rezume la un mesaj sobru de mulțumire. În loc de aceasta, președintele a preferat să remarce contribuția lui Tapiola (Presedinte.md, august 2017), care de fapt constituie nimic altceva decât o apreciere pozitivă vizavi de UE, la doar 9 zile după ce a mulțumit UE pentru suportul acordat Moldovei, în timpul întâlnirii de la Teheran, cu șefa diplomației UE, vice-președinta Comisiei Europene, Federica Mogherini.

Pe de o parte, acordarea Ordinului de Onoare lui Tapiola reprezintă o manifestare de ipocrizie politică (EpochTimes, August 2017), deoarece președintele Dodon a învinuit UE că ar fi sprijinit guvernele corupte așa-zis pro-europene, câteva dintre care au coincis cu mandatul lui Pirkka Tapiola. Pentru a se apăra de eventuale critici că l-ar simpatiza prea tare pe Tapiola, președintele Dodon motivează decizia de a oferi distincția reamintind opoziția fermă a diplomatului față de caracterul declarativ al reformelor derulate de guvernare. Pe de altă parte, după peste jumătate de an dedicat practic în exclusivitate agendei pro-ruse, la care se mai adaugă blocajele provocate de PDM în dialogul Dodon-Moscova, președintele țării simte necesitatea de a diversifica și respectiv echilibra retorica sa geopolitică. Acest lucru poate explica parțial decizia de a conferi distincție de stat lui Tapiola, “reiterarea” invitației pentru Federica Mogherini de a vizita Chișinăul și anunțul despre planificarea unei vizite la Bruxelles până la finele lui 2017.

Evenimentele politice majore din perioada mandatului lui Pirkka Tapiola

Pe durata mandatului său, diplomatul european a asistat la diverse episoade politice de importanță majoră, care au schimbat radical cursul politicii interne și externe a țării. Astfel, Pirkka Tapiola a preluat șefia Delegației UE la câteva luni înainte de finalizarea negocierilor privind Acordul de Asociere și și-a terminat mandatul după practic un an de la intrarea deplină în vigoare a Acordului. Liberalizarea regimului de vize cu UE pentru cetățenii moldoveni la fel coincide cu mandatul lui Tapiola, extrem de consistent în evenimente.

Totodată, diplomatul european a contabilizat primele eșecuri ale guvernării de la Chișinău în procesul de reformă, rezultat din implementarea provizorie a Acordului de Asociere, inițiată în septembrie 2014. Fraudarea sistemului bancar, produsă în perioada 2010-2013, a atins punctul critic în prima perioada a mandatului lui Tapiola.

De asemenea, el a coordonat dialogul Bruxelles-ului cu Chișinăul în perioada colapsului Partidului Liberal Democrat 2014-2015 și a ascensiunii Partidului Democrat. Cu cel din urmă este asociată intensificarea fenomenului “statului capturat”(Academia.edu, Mai 2017), monopolizarea actului de guvernare de către oligarhul, care se declară pro-european, Vladimir Plahotniuc și protestele în masă din 2016. Tot în prezența lui Tapiola, UE renunță definitiv la romantismul în relația cu Moldova și revizuiește abordările iluzorii montate anterior – “Moldova – povestea de succes al Parteneriatului Estic”.

Lansarea proiectelor de dezvoltare regională și investiții în autonomia găgăuză (Europunkt.ro, Iunie 2016) și extinderea implementării Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE (ZLSAC) în regiunea transnistreană tot sunt cuprinse de perioada când Delegația UE a fost dirijată de Tapiola.

Nu în ultimul rând, mandatul lui Tapiola este marcat de înghețarea asistenței europene în iulie 2015 și deblocarea acesteia în decembrie 2016, după implementarea unei serii de reforme prioritare, considerată de către societatea civilă drept deficientă. Ultimele evenimente de anvergură, pe care le cumulează mandatul lui Pirkka Tapiola țin de introducerea votului mixt și, ca urmare, riscul înghețării asistenței macro-financiare din partea UE (IPN, 14 August 2017).

Principalele evenimente politice care au marcat mandatul lui Pirkka Tapiola în calitate de Șef al Delegației UE de la Chișinău

Eveniment Luna, anul
Începutul mandatului lui Pirkka Tapiola 4 Aprilie 2013
Parafarea Acordului de Asociere cu UE 29 Noiembrie 2013
Liberalizarea regimului de vize 28 Aprilie 2014
Semnarea Acordului de Asociere 27 Iunie 2014
Alegeri parlamentare 30 Noiembrie 2014
Intrarea provizorie în vigoare a Acordului de Asociere 1 Septembrie 2014
Înghețarea asistenței financiare a UE Iulie 2015
Ridicarea imunității președitelui PLDM, Vlad Filat 15 Octombrie 2015
Lansarea proiectului “Susţinerea agriculturii şi dezvoltării rurale prin promovarea măsurilor de consolidare a încrederii” (SARD) dedicat UTA Găgăuzia și raionul Taraclia 13 Mai 2016
Implementarea ZLSAC pe tot teritoriul Moldovei, inclusiv în regiunea transnistreană 1 Ianuarie 2016
Formarea Guvernului lui Pavel Filip și începutul formal al monopolizării puterii politice de către PDM 20 Ianuarie 2016
Intrarea în vigoare deplină a Acordului de Asociere 1 Iulie 2016
Alegeri prezidențiale și alegerea unui președinte pro-rus Octombrie-Noiembrie 2016
Dezghețarea asistenței bugetare a UE și alocarea a 45,3 milioane EUR 21 Decembrie 2016
Adoptarea votului mixt de către PDM, PSRM, Grupul Popular European și democrați neafiliați 20 Iulie 2017
Sfârșitul mandatului lui Pirkka Tapiola în calitate de Șef al Delegației UE de la Chișinău 31 August 2017

 

Ce urmează după Pirkka Tapiola?

Parcursul lui Tapiola în funcția de Șef al Delegației UE în Moldova a fost influențat de un șir de provocări de ordin intern (fraudarea sistemului bancar, monopolizarea puterii de către PDM, alegerea unui președinte pro-rus etc.), cât și regional (anexarea Crimeii de către Rusia și declanșarea de către aceasta a separatismului în Estul Ucrainei). Viitorul șef al Delegației, diplomatul slovac Peter Michalko, se va confrunta cu provocările vechi, care sunt departe de a fi soluționate, și va face față altor provocări noi care deja se prefigurează.

Avantajul noului Șef al Delegației UE este că, datorită faptului că l-a consiliat pe Reprezentantul Special al UE în Moldova, Kalman Mizsei, acesta înțelege unele particularități ale realității moldovenești. Totodată, în prezent, diplomatul slovac, reprezintă interesele Slovaciei în Grecia, o țară puternic îndatorată față de FMI și creditorii europeni și lovită de criza refugiaților și a migranților ilegali. Altfel spus, Peter Michalko are cunoștințe despre Moldova și intră în noua funcția îndată după ce părăsește Grecia, a cărui context politic este cu mult mai dificil și volatil, reliefat de euroscepticism, populism, un rol excesiv al bisericii și înclinația spre Rusia.

Măsurile imediate pe care urmează să le întreprindă noul Șef al Delegației vor ține de evaluarea implementării “pre-condițiilor politice” necesare pentru ca UE să ofere Moldovei asistență financiară. Pe termen lung, Michalko va trebui să mențină o retorică critică vizavi de calitatea reformelor asumate de guvernare, dar să evite politizarea discursului său și partizanatul în favoarea unor forțe politice.

Calitatea mandatului său va depinde de dibăcia comunicării și construirii dialogului cu politicul moldovenesc, dar și cu opinia publică și respectiv mass-media din Moldova. Abilitățile lingvistice și posedarea limbii române, ruse și ucrainene, vor constitui avantaje naturale în diplomația publică, căreia Peter Michalko îi va dedica o parte semnificativă din mandatul său. În fine, componența parlamentară după alegerile din 2018, probabilitatea preluării puterii de către forțele pro-ruse, iar până la aceasta escaladarea situației în jurul conflictului transnistrean și a autonomiei găgăuze, se numără printre principalele provocări pe care diplomatul slovac va fi nevoit să le gestioneze în viitor.

În loc de concluzie…

Mandatul lui Pirkka Tapiola a fost foarte complicat, marcat atât de progrese majore cât și involuții grave. Diplomatul european nu a renunțat niciodată la poziții critice fiind la Chișinău și mesaje tranșante transmise la Bruxelles. Pirkka Tapiola a adoptat o retorică mai incisivă după dezvăluirile legate de fraudarea sistemului bancar și înghețarea asistenței europene, care au încheiat perioada romantică în relația UE-Moldova.

Totodată, el a evitat polemicile politice, chiar dacă autoritățile au încercat să-l provoace acuzându-l că ar împiedica reformele. Deschiderea sa față de mass-media și societatea civilă i-a asigurat vizibilitatea și conexiunile necesare pentru a promova interesele UE și agenda reformelor.

Noul Șef al Delegației UE preia funcția într-un context politic neliniștit, având în vedere adoptarea votului mixt la insistența PDM. Această decizie politică are putea avea urmări negative ramificate pentru pozițiile UE în Moldova, inclusiv pentru începutul mandatului lui Peter Michalko. Pe de o parte, dacă UE ignoră introducerea votului mixt și oferă asistența, aceasta slăbește forțele pro-europene care pierd o pârghie importantă pentru a face presiuni asupra guvernării. Pe de altă parte, acordarea asistenței macro-financiare va afecta imaginea UE, care va fi asociată din nou cu Democrații conduși de oligarhul Vladimir Plahotniuc, și va avantaja forțele pro-ruse și președinția lui Igor Dodon.

Articol apărut pe Info Prim Neo (ipn.md)

Sursa foto: Facebook/Pirkka Tapiola

 

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu