Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) dispune de un număr de aproape 900 de angajați, a caror activitate constă în evaluarea și monitorizarea medicamentelor de uz uman și veterinar de pe piața UE. Înfiinţată în 1995, scopul EMA este de a proteja și promova sănătatea oamenilor și a animalelor, evaluând și monitorizând medicamentele din Uniunea Europeană (UE) și Spațiul Economic European (SEE).

Încă din noiembrie 2016, în contextul Brexit-ului, europarlamentarul Claudiu Ciprian Tănăsescu semnala oportunitatea relocării EMA de la Londra (30 Churchill Place) la Bucureşti. România se numără printre cele 19 ţări care şi-au depus candidatura pentru găzduirea EMA.

Claudiu Ciprian Tănăsescu, europarlamentar din grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D), a analizat perspectivele privind găzduirea Agenției Europene a Medicamentului, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

1

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să ne spuneți în ce constă procesul de relocare a Agenției Europene pentru Medicamente. Care sunt criteriile pe care trebuie să le respecte statele care și-au depus candidatura?

Claudiu Ciprian Tănăsescu: Relocarea Agenției pentru Medicamente este un proces de selecție a unei noi locații pentru instituție, în condițiile Brexit-ului. Orice stat membru al Uniunii Europene își poate depune candidatura. Criteriile de selecție a viitoarei locații a agenției sunt cuprinse în caietul de sarcini emis de responsabilii din Comisia Europeană și care a fost completat și depus de statele care au dorit să intre în acestă cursă.  Criteriile tehnice vizează absolut toate aspectele, pornind de la cerințele minimale ce trebuie să le îndeplinească viitoarea clădire care va găzdui instituția sau parametrii tehnici minimali ai infrastructurii tehnice de IT&C. Mai mult, indicele de calitate a vieții, infrastructura urbană, dar și dinamica pieței imobiliare reprezintă criterii de selecție a viitoarei locații.

Care sunt șansele de care dispune România, la ora actuală, pentru a găzdui Agenția Europeană pentru Medicamente? Care sunt argumentele României?

Șansele României sunt egale cu ale tuturor celorlalte state care au depus dosarele de participare. Pentru a crea un avantaj României, am cerut responsabililor CE să ia în considerare la analiza candidaturilor și criteriul de expunere a viitoarei locații la pericolul terorist. Așa cum se știe, România este o țară unde pericolul de atentate teroriste este zero. Acest fapt ar trebui să constituie un important atu al României, alături de multe alte avantaje pe care le-am identificat împreună cu colegii din Guvernul României.

Ce perspective oferă găzduirea acestei agenții în România? Care sunt avantajele și provocările pe care le identificați?

În primul rând a găzdui Agenția Europeană a Medicamentelor este un avantaj economic important. De asemenea, piața muncii în domeniu va suferi schimbări semnificative în bine. Piața imobiliară va câștiga din această relocare. În jurul agenției gravitează cele mai importante companii farmaceutice care în prezent au sediile la Londra. Odată cu mutarea instituției acestea se vor muta și ele, pentru că EMA reprezintă instituția care dă avizul comercializării pe piața europeană a produselor lor, care în prealabil trebuie testate, omologate și autorizate. De asemenea, găzduirea unei instituții europene de prim rang va face din România o voce importantă la masa negocierilor în cadrul UE, îi va da greutate.

Recent, directorul EMA, Guido Rași, a adus în discuție îngrijorarea personalului instituției de a se realoca în state membre unde drepturile angajaților LGBT ar putea fi încălcate şi unde căsătoriile dintre aceștia nu sunt recunoscute. Este România vizată de această declarație? În ce măsură organizarea referendumului pentru familie poate reprezenta un dezavantaj pentru România?

Nu, nu este vizată. În opinia mea, declarația lui Guido Rasi este destul de ambiguă. Eu cred că s-a referit la acele state aflate în cursa pentru relocarea EMA unde mișcările anti LGBT au fost violente, chiar periculoase.

Cu toate acestea, decizia privind relocarea EMA va fi una politică. În ce măsură diplomația românească, împreună cu autoritățile de la București, vor reuși să joace cartea potrivită?

Categoric, da. Argumentele noastre politice sunt destul de serioase. Ne bazăm pe faptul că regulile UE prevăd repartizarea cât mai omogenă pe teritoriul uniunii a instituțiilor, iar din acest punct de vedere stăm bine, pentru că în estul Europei nu există încă nicio instituție europeană. Relocarea în România a EMA ar reprezenta și un semnal politic important pentru combaterea clișeului conform căruia în Europa există state de mâna a doua. Eu cred că avem argumente solide pentru a convinge partenerii noștri că locul EMA e la București. Atât eu, cât și diplomația românească, guvernul și instituțiile responsabile facem demersurile de lobby necesare pe lângă partenerii noștri europeni.

Există susținere și consens din partea partidelor politice și a elitei politice românești în privința acestui demers?

Îmi place să cred că da! Până acum, de la președintele PSD Liviu Dragnea, premierul Mihai Tudose și până la Președintele Klaus Iohannis, toți cei care contează au spus că acest pas e unul important și trebuie sprijinit. Ce se întâmplă în culisele opoziției, chiar nu am cunoștință. Ce știu sigur este că la nivelul PSD și ALDE susținerea acestui proiect inițiat de mine este necondiționată și totală.

2

Pentru găzduirea Agenției Europene a Medicamentului și-au depus candidatura 19 țări europene, respectiv Olanda-Amsterdam, Grecia-Atena, Spania-Barcelona, Germania-Bonn, Slovacia-Bratislava, Belgia-Bruxelles, România-București, Danemarca-Copenhaga, Irlanda-Dublin, Finlanda-Helsinki, Franța-Lille, Italia-Milano, Portugalia-Porto, Bulgaria-Sofia, Suedia-Stockholm, Malta-Malta, Austria-Viena, Polonia-Varșovia și Croația-Zagreb.

 

Tags: , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu