Interviu/ Radu Magdin, analist şi consultant internaţional: “Deși Juncker promovează o integrare mai profundă, state importante din UE nu împărtășesc această viziune”

 „Cartea Albă” prezentată în martie a.c. de preşedintele Juncker a readus în prim plan dezbaterile privind instituționalizarea unei Europe cu mai multe viteze. Acumularea momentelor de criză pentru Uniunea Europeană a divizat și mai mult statele membre, îngreunând continuarea construcției Uniunii Europene într-o singură direcție. În discursul din 13 septembrie, preşedintele Juncker a subliniat că “Europa trebuie să respire cu ambii plămâni, atât cu cel de est, cât și cu cel de vest”, propunând un scenariu ambițios, menit să genereze unitate și coeziune în UE. În ce măsură statele membre se vor ralia acestui scenariu? Este Europa pregătită să respire cu ambii plămâni?

Radu Magdin, analist și consultant internațional, fost consilier pentru comunicare externă al Premierului României, a analizat oportunităţile şi provocările oferite de scenariul şase privind viitorul UE, prezentat de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker pe 13 septembrie la Strasbourg.

Vladimir Adrian Costea: Comparativ cu scenariile prezentate în martie în Cartea Albă, unde se situează scenariu propus de Președintele Juncker? Reprezintă un pas înainte?

Radu Magdin: Este un pas înainte şi Juncker trebuie felicitat pentru încercarea de a reimprima o dinamică optimistă proiectului european. În fiecare zi, UE se confruntă cu celule naționaliste, adesea alimentate în mod vădit, care au ca scop divizarea UE, în loc de întărirea unității ei. Brexitul este cel mai bun exemplu în acest sens.

Jean-Claude Juncker a fost aspru criticat când a prezentat  Cartea Albă privind viitorul Europei la începutul acestui an. În acel moment, intenționa să le lase pe statele membre să decidă cu privire la calea integrării. Prin contrast, discursul lui Juncker de acum a fost, cu siguranță, îndreptat către o mai mare integrare. Trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată în domeniul fiscal și al politicii externe va fi o inițiativă foarte greu de acceptat pentru multe state membre. Îmbinarea președinției Consiliului cu cea a CE ar putea să diminueze cuvântul statalelor membre în triunghiul instituțional, iar introducerea monedei euro în toate statele membre ar putea crea nemulţumiri cetăţeneşti.

Intenția CE de a lansa o dezbatere privind viitorul UE, în care toți cetățenii pot și ar trebui să participe este una pozitivă.  În ceea ce privește mediul de afaceri inițiativele viitoare sunt cheie. Piața internă, politicile sociale și viitorul euro sunt doar câteva dintre domeniile în care întreprinderile, antreprenorii pot și ar trebui să contribuie la dezbatere.

Un aspect puternic pozitiv este renunțarea la abordarea unei Europe cu două viteze și includerea în zona Schengen a unor țări precum România și Bulgaria. Chiara dacă unele state membre blochează procesul, e importantă repetarea evaluării pozitive a CE.

Care sunt șansele ca statele membre să se ralieze acestui scenariu?

Deși Juncker promovează o integrare mai profundă și o deschidere continuă pentru o extindere viitoare a ţărilor din Balcanii de vest, state importante din UE nu împărtășesc această viziune. Alegerile din Germania și atitudinea președintelui francez vor adânci în continuare această dezbinare, căreia Juncker dorește să îi pună punct. Dacă statele mai sus menționate, care au în prezent un rol important în cadrul UE, se vor alinia viziunii Președintelui Comisiei Europene, vom putea vorbi de o Uniune cu o singură viteză, puţină probabilă însă.

Care sunt oportunitățile și provocările pe care le identificați în cadrul acestui scenariu? Este UE capabilă să funcționeze cu “doi plămâni”?

Oportunitățile sunt multe însă nu lipsesc provocările. O inițiativă pozitivă este faptul că UE dorește să se asigure că persoanele care desfășoară aceeași muncă în același loc câștigă același salariu – aceasta este ceea ce se propune în inițiativa privind detașarea lucrătorilor. De asemenea e motiv de bucurie ideea conform căreia României și Bulgariei ar trebui să li se acorde acces imediat la Zona Schengen, iar Croația ar trebui să obțină acest acces de îndată ce îndeplinește criteriile.

În contextul amenințărilor securitare cu care Europa s-a confruntat în ultima perioadă, o unitate europeană de informații este binevenită. Aceasta va facilita schimbul de date între serviciile de informații, permițând UE să acționeze mai repede la amenințările teroriste transfrontaliere.

S-a propus de asemenea crearea unui fond pentru a ajuta partidele politice europene. Astfel, parlamentele naționale și societatea civilă se vor putea  implicata mai mult în luarea deciziilor la nivelul UE. Tot în acestă temă se încadrează și propunerea unui nou cod de conduită pentru a asigura integritatea comisarilor europeni în timpul și după mandatul lor.

În ceea ce privește provocările acestea nu trebuie trecute cu vederea. Ideea unei Europe unitare, cu o singură vitează este privită sceptic de mai multe state influente după cum am mai spus. Mai mult, îmbinând președinția Consiliului European și cea a Comisiei Europene va rezulta un scenariu în care statele membre vor avea mai puţină implicare în luarea deciziilor, cuvântul acestora va conta mai puțin. Ideea de a introduce moneda Euro în toate statele membre  UE, cu excepția Danemarcei este una dezirabilă însă greu de realizat într-o serie de state care se află în afara acestei zone și care nu sunt încă pregătite pentru tranziție.

Este posibilă o Europă puternică, dar fără viteze diferite în contextul revizuirii Directivei 96/71/CE?

Această directivă a fost destinată să faciliteze mobilitatea între statele membre, asigurând aceeași calitate a vieții pentru lucrători. În acest context, ea militează pentru o Europă fără mai multe viteze, una egalitară și axată principal pe necesitățile cetățenilor, pe stoparea fenomenului de  “social dumping”. Un exemplu bun în acest sens sunt companiile din Europa de Vest care și -au deschis sedii în Europa de Est, și  ale căror lucrători concurează cu lucrătorii locali pe piața muncii.

În cadrul discursului, Juncker a propus crearea unei Agenții Europene pentru Securitate Cibernetică, precum și înființarea unui Fond Monetar European și a unui Minister European de Economie și Finanțe. Cum credeți că vor schimba aceste instituții peisajul european?

Dacă vrem ca UE să devină un actor global mai puternic un Fond Monetar European și un Minister European de Economie și Finanțe sunt niște inițiative binevenite. Teoretic, practic detaliile sunt cheie şi vor face diferenţa între succes şi esec.

Ministrul Economiei și Finanțelor, responsabil în faţa Parlamentului European, va coordona instrumentele financiare ale UE în cazul unei crize financiare. Istoria a dovedit că genul acesta de crize nu se pot evita și este bine să fim pregătiți corespunzător pentru un asemenea posibil moment viitor. În ceea ce privește o Agenție Europena pentru Securitate Cibernetică, este de asemenea un demers pozitiv având în vedere provocările cu care nu doar Europa ci întreaga lume se confruntă. În contextul actual foarte instabil avem de nevoie de toate resursele pentru a lupta împotriva factorilor externi destabilizatori. O astfel de Agenție va contribui la sporirea securității și la anticiparea și evitarea unor viitoare evenimente dramatice precum cele la care am fost martori deja.

Discursul Președintelui Juncker este unul extrem de favorabil României. Ce trebuie să facă România pentru a deveni un stat important în Europa?

Cu siguranță ne bucură faptul că România devine un stat mai important pe radarul european. Pentru a fructifica acest moment și pentru a ne dovedi demni de această nouă poziție România  trebuie în primul rând să demonstreze că este capabilă să ofere stabilitate, atât politică cât și economică. În Europa, plictiseala politică e bună, creşti mai bine fără fibrilaţii şi emoţii. Mai mult, România trebuie să arate, cu măsuri și politici publice aferente că îmbrățișează toate valorile europene care stau la baza UE. În acest context, o viată politică mai armonioasă nu va crea doar o imagine bună pe plan extern ci va facilita și implementarea unor strategii eficiente care ne vor propulsa ca exemplu pozitiv în rândul statelor membre.

Este România pregătită pentru aderarea la spațiul Schengen și zona Euro?

România este cu siguranță pregătită pentru aderarea la Schengen, consider că acest drept trebuia să îi fie acordat de ceva vreme. Mai mult, intrarea noastră cât și a bulgarilor în Schengen întărește principiul unei Europe în care toți cetățenii se  bucură de libertatea de mișcare, lăsând în urmă scenariul celor două viteze.

În ceea ce privește tranziția spre moneda Euro de reținut este faptul că majoritatea împrumuturilor bancare personale sunt în euro în Romania, ceea ce înseamnă că o mare parte din economia românească (inclusiv importurile și exporturile) este tranzacționată în euro. Cred că bancherii vă pot da un raspuns mai bun decât un analist politic. Cert este că odată cu trecerea la euro, Banca Națională va avea mai puțină putere asupra ratei de schimb.

În contextul negocierilor cu Marea Britanie, Juncker a propus organizarea la Sibiu a Summitului Consiliului European dedicat viitorului UE. Cum vedeți dumneavoastră această propunere?

Ideea de a organiza Summitului Consiliului European din 2019 la Sibiu este nu doar una favorabilă țării noastre, este o alegere lesne de înțeles în contextul în care România va deține președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019. Un al doilea motiv este exact reiterarea conceptului de incluziune și de o Europă cu o singură viteză. Nu doar țările „importante’’ pot organiza astfel de evenimente,  state care fac parte din valuri mai târzii de aderare sunt la fel de capabile să facă acest lucru și merită să li se ofere această oportunitate.

De asemenea, Juncker a vorbit despre faptul că anul 2018 va fi un an special pentru România, Estonia, Letonia și Lituania, deoarece acesta este anul în care vor sărbători 100 de ani de existență.  Acesta a mai spus că: „Cei care vor să modeleze viitorul continentului nostru ar trebui să înțeleagă și să onoreze istoria noastră comună. Acestea include aceste patru țări – Europa nu ar fi completă fără ele.” Declarația sa întărește ideea conform căreia nici un stat european nu este mai important decât altul în cadrul Uniunii și că țara noastră este demnă de oportunitățile care o așteaptă.