Interviu/ Norica Nicolai, europarlamentar ALDE: “De această dată președintele Juncker a insistat pe o Uniune a egalității”

„Cartea Albă” prezentată în martie a.c. de preşedintele Juncker a readus în prim plan dezbaterile privind instituționalizarea unei Europe cu mai multe viteze. Acumularea momentelor de criză pentru Uniunea Europeană a divizat și mai mult statele membre, îngreunând continuarea construcției Uniunii Europene într-o singură direcție. În discursul din 13 septembrie, preşedintele Juncker a subliniat că “Europa trebuie să respire cu ambii plămâni, atât cu cel de est, cât și cu cel de vest”, propunând un scenariu ambițios, menit să genereze unitate și coeziune în UE. În ce măsură statele membre se vor ralia acestui scenariu? Este Europa pregătită să respire cu ambii plămâni?

Europarlamentarul Norica Nicolai, din grupul liberalilor şi democraţilor europeni (ALDE), a comentat pentru Europunkt, într-un interviu acordat lui Vladimir Adrian Costea, pe marginea oportunităţilor şi provocărilor oferite în discursul despre starea Uniunii, susţinut de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker pe 13 septembrie la Strasbourg.

 

Plenary session in Strasbourg week 43 – State of play of the maternity leave directive

Vladimir Adrian Costea: Comparativ cu scenariile prezentate în martie în Cartea Albă, unde se situează scenariul propus de Președintele Juncker? Reprezintă un pas înainte?

Norica Nicolai: În opinia mea, principala preocupare a președintelui Juncker nu a fost de a prezenta un nou scenariu, ci, în prezentarea sa despre starea Uniunii, s-a concentrat pe ideea de a fixa mai multe priorități pentru perioada rămasă din acest mandat și m-aș referi la una dintre ele pe care o consider extrem de importantă, și anume revizuirea Directivei privind detașarea lucrătorilor. Mi s-a părut extrem de important acest subiect în condițiile în care celelalte teme aduse în discuție erau deja cunoscute și enunțate, de exemplu Uniunea de valori, Uniunea pentru toți, Uniunea libertăților, dar de această dată președintele Juncker a insistat pe o Uniune a egalității. În cadrul acestui principiu intră ca preocupare de fapt și situația muncitorilor detașați din cadrul UE, iar afirmațiile sale sunt extrem de corecte: avem diferențe mari de salarizare. Totuși, să nu uităm că de la aceste diferențe, care inițial erau și mai mari, am pornit drumul nostru în UE ca noi state membre. În opinia mea, la ora actuală, pentru a ajunge la o Europă a egalității, este nevoie să sprijinim dezvoltarea economică a angajatorilor ce nu își permit să acorde salarii la nivelul statelor membre vechi. Este un decalaj greu de surmontat într-o perioadă scurtă de timp, mai ales că am avut și un context economic care ne-a dezavantajat, Europa trecând printr-o serioasă criză chiar în primii ani ai aderării noastre la blocul european, iar această situație ne-a afectat și pe noi, cei care ne-am fi dorit o dezvoltare mai accelerată. Consider că preocuparea pe această temă a președintelui Juncker a venit ca urmare a nevoii de promovare a acestei Directive, care este în acest moment extrem de prezentă în spațiul public din Franța sau Germania.

Care sunt șansele ca statele membre să se ralieze acestui scenariu?

După cum spuneam, nu am văzut discursul președintelui Juncker ca pe un scenariu, ci ca un enunț al unor obiective de îndeplinit în perioada imediat următoare printr-o bună colaborare a instituțiilor europene. Totuși, sunt mici șansele ca toate acestea să devină realitate, pentru că Europa de Est va avea în mod cert abordări diferite pe unele subiecte, în funcție de cum aceste reforme vor afecta economic aceste state.

Cu siguranță, o parte din propunerile domnului Juncker au fost primite cu deschidere, de exemplu accesul țării noastre la Schengen unde avem tot dreptul să intrăm, dar suntem blocați printr-un joc politic de unele state membre. Uniunea bancară este de asemenea foarte importantă, accesul statelor la zona Euro este un subiect care ne preocupă pe toți, deci, cum nu cred că vorbim de un simplu scenariu valabil, cred că prioritățile enunțate de președintele Comisiei nu exclud cele cinci scenarii inițiale.

Care sunt oportunitățile și provocările pe care le identificați în cadrul acestui scenariu? Este UE capabilă să funcționeze cu “doi plămâni”?

UE funcționează deja de o manieră diferențiată și este capabilă să continue să lucreze așa pentru că interesele și comunitatea de valori comune o susțin în continuare. UE se va consolida nu numai în raport de propriile dorințe ale leadership-ului european, ci și în raport de capacitatea statelor de a îndeplini un aquis comunitar consolidat în toate domeniile.

Este posibilă o Europă puternică, dar fără viteze diferite în contextul revizuirii Directivei 96/71/CE?

Cred că această Directivă este unul din proiectele care va diviza Estul de Vest pentru că, deși pleacă de la principii generoase și în acord cu valorile europene, realitatea economică nu le poate susține. Cred că această Directivă nu va reuși decât să protejeze interesele companiilor din Vest: este evident că cele mai multe dintre firmele din Est care derulează contracte pe piața din Vest nu vor avea capacitatea economică de a îndeplini condițiile impuse prin această directivă și mai aveam în plus o chestiune ce ține de competiție. Nu cred că detașarea lucrătorilor se poate reduce la noțiunea de dumping social așa cum se încearcă să se acrediteze în limbajul unor state europene, ci avem de-a face cu o competiție pe piața muncii care este acceptabilă și în interesul cetățenilor noștri, dar din punctul de vedere al normelor legale europene.

În cadrul discursului, Juncker a propus crearea unei Agenții Europene pentru Securitate Cibernetică, precum și înființarea unui Fond Monetar European și a unui Minister European de Economie și Finanțe. Cum credeți că vor schimba aceste instituții peisajul european?

Agenția pentru Securitatea Cibernetică cred că este o necesitate, statele membre trebuie să își pună cât mai repede capacitățile de securitate informatică împreună: suntem confruntați cu provocări cât mai mari și ne poate ajuta nu numai pe partea de combatere a infracțiunilor cibernetice, ci și pe partea de combatere a terorismului. În ceea ce privește Ministerul de Economie și Finanțe European, acesta este o idee mai veche destinată funcționării mai coerente a Euro-zonei, cred că această instituție va fi înființată, este în interesul tuturor statelor din zona Euro să își coordoneze mai bine acțiunile și politica monetară. În ceea ce privește un eventual Fond Monetar European, și acesta este o ambiție foarte veche a Uniunii. Este posibil ca el să devină operațional în următorii ani, ca o completare la ceea ce fac deja marile bănci europene dar acesta cred că va fi folositor mai mult zonei Euro. Dacă acest Fond va crea posibilitatea inițierii unor proiecte care să aducă mai aproape statele mai puțin dezvoltate de cele dezvoltate, atunci acest Fond devine necesar și prioritar.

Discursul Președintelui Juncker este unul extrem de favorabil României. Ce trebuie să facă România pentru a deveni un stat important în Europa?

A fost un discurs favorabil și pentru că România va avea una dintre cele mai dificile președinții  rotative a UE și cu siguranță toată lumea este determinată să sprijine țara noastră pentru ca încheierea negocierilor pe Brexit, care se vor definitiva la acea dată, să se deruleze corect, fără a crea probleme Uniunii. De aceea, președintele Juncker este conștient că trebuie să întărim capacitatea României de a gestiona acest dosar, dar și celelalte dosare care vor fi pe agenda din 2019, precum construcția viitorului buget al UE. Sarcina României este de a fi bine pregătită, să cunoască aceste dosare și să fie capabilă să le susțină, iar Bruxellesul are toate motivele să susțină țara noastră.

Este România pregătită pentru aderarea la spațiul Schengen și zona Euro?

Pentru Schengen, este demult pregătită și din păcate, cum spuneam, jocurile politice o mențin în afara zonei, deși cred că în acest moment este și în interesul Uniunii ca România să devină parte a spațiului Schengen. În ceea ce privește zona Euro, eu nu sunt optimistă: noi avem creștere economică, dar realitatea ne arată că aceasta nu a dus încă la o bunăstare evidentă în România, nu a consolidat veniturile populației și prefer să fim foarte bine pregătiți, cu o economie stabilă și cu creștere sustenabilă decât să intrăm într-o formulă precară în zona Euro. Este un obiectiv pe care îl văd realizat mai târziu.

În contextul negocierilor cu Marea Britanie, Juncker a propus organizarea la Sibiu a Summitului Consiliului European dedicat viitorului UE. Cum vedeți dumneavoastră această propunere?

Este o propunere firească, pentru că România. asigurând președinția rotativă, are posibilitatea de a propune ca întâlnirile la nivel înalt ale acestei președinții să se desfășoare în statul care asigură președinția. Nu este un favor pe care ni-l face UE, ci dimpotrivă propunerea se înscrie în politica normală a funcționării instituțiilor Uniunii.