Munca de voluntar nu este ușoară, dar poate aduce numeroase avantaje societății, în special în cazul celor care sunt beneficiari direcți ai efortului realizat de către voluntari. În situațiile în care munca de voluntar contribuie la sprijinirea oamenilor aflaţi în pericol, aceasta devine extrem de utilă pentru gestionarea situaţiilor de criză.

Miruna Terciu este un tânăr jurist dornic de schimbare. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității din București si, ulterior, şi-a specializat cunoștințele în drept internațional şi securitate internațională în cadrul unui program de masterat în Marea Britanie, la Universitatea din Glasgow, absolvind cu Merite. Este pasionată de multiculturalism și călătorii și a participat la numeroase proiecte profesionale internaționale în România, Marea Britanie, Franța și Brazilia. Recent, a terminat un program de internship la Organizația Națiunilor Unite, Biroul pentru Afaceri Juridice în New York, Statele Unite ale Americii. Lucrează în prezent cu persoanele beneficiare de protecție internațională în cadrul Consiliului Național Român pentru Refugiați.

Miruna ne vorbește despre importanța voluntariatului în cadrul societății, pornind de la experiența dobândită în vederea sprijinirii refugiaților şi migranţilor, în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

1

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, te rog să ne spui care au fost motivele care te-au determinat să participi în munca alături de refugiați?

Miruna Terciu: Unul dintre domeniile care m-au pasionat încă din perioada în care eram studentă este dreptul internațional, respectiv dreptul conflictelor armate (umanitar). Problematica războiului impune obligații la nivel intern si internațional si, inclusiv la nivelul României, s-au impus activități de gestionare a problemelor de drept internațional umanitar. În acest sens, persoanele care sunt victime – sau sunt supuse unui posibil risc de a fi victime – ale persecuțiilor în țările de origine au dreptul de a solicita azil şi pot primi protecție din partea statului român. Luând în considerare particularitățile acestui grup vulnerabil de persoane, am dorit să mă implic activ în activitățile care le oferă asistenţă juridică şi socială.

În ce constă activitatea în cadrul acestei misiuni?

În prezent, activez în calitate de voluntar în cadrul Consiliului Național Român pentru Refugiați (CNRR). În concret, particip la activitățile de consiliere și asistenţă juridică pentru solicitanți de azil, refugiați și persoane cu protecție subsidiară, prin interpretare de acte juridice și redactare de acte procedurale. În plus, notând că protecția internațională înseamnă mai mult decât siguranța fizică, CNRR implementează un proiect de integrare a persoanelor cu o formă de protecție în România, în parteneriat cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). Proiectul are ca principale obiective facilitarea accesului persoanelor cu o formă de protecție la beneficii și servicii sociale, la piața forței de muncă, la obținerea cetățeniei române, la procesul de reunificare și reîntregire familială și la alte drepturi atribuite statutului de refugiat, conform legii. În cadrul acestor activități, sunt organizate întâlniri cu principalele instituții și organizații non-guvernamentale din domeniul integrării și, de asemenea, activități de asistenţă în scopul facilitării accesului persoanelor cu o formă de protecție la aceste beneficii și servicii.

Care sunt beneficiile și provocările pe care refugiații le întâmpină în cadrul activităților?

Activitățile de asistenţă și consiliere sunt oferite în mod gratuit de către CNRR beneficiarilor de protecție internațională. În acest mod, drepturile acestora sunt promovate și aparate prin toate mijloacele legale. Grupul țintă beneficiar direct al acțiunilor de consiliere și asistență este informat cu privire la drepturile și obligațiile pe teritoriul României, asigurând în acest fel o corectă înțelegere a cadrului legislativ de bază și le este facilitat accesul la beneficiile și serviciile sociale aferente statutului.

În categoria provocărilor întâmpinate de refugiați și persoanele cu protecție subsidiară este inclus un număr ridicat de formalități și reguli scrise pe care aceștia trebuie să le parcurgă în procedurile de accesare a serviciilor, aspect care este îngreunat de lipsa unei înțelegeri avansate a limbii române și a cunoașterii practicilor care guvernează materia. De asemenea, greutatea accesării unor interpreți de limbi rare reprezintă un important element de dificultate în comunicarea cu autoritățile relevante.

Cum se adaptează voluntarii situațiilor de gestionare a fluxurilor migratorii?

Din punctul meu de vedere nu putem discuta în România despre un flux migrator în mod asemănător cu alte țări din Europa, precum Grecia, Italia sau Germania. Cu toate acestea, în ultimii ani asistăm, într-adevăr, la un număr cu mult ridicat faţă de media anilor precedenți. Acest aspect de multe ori depășește capacitățile de gestionare de care România dispune și impune o abordare calculată a oportunităților de suplimentare a serviciilor. Cu atât mai mult, în acest context, activitatea voluntarilor este benefică grupului de refugiați. Prin activitatea de voluntariat, un individ desfășoară din proprie inițiativă, o activitate în folosul altora. În concluzie, cu cât mai multe persoane doresc să se implice pentru a oferi un sprijin grupurilor de refugiați, cu atât mai adaptat va fi acest ajutor unui număr ridicat de indivizi.

Ce ai învățat, până în acest moment, din această experiență?

În activitățile desfășurate la CNRR, am ocazia să lucrez direct cu beneficiarii de protecție internațională. Această experiență m-a educat din foarte multe puncte de vedere. Activitățile desfășurate cu refugiații mi-au permis, în primul rând să înțeleg mult mai corect situația și povestea acestor grupuri. M-au motivat să lupt în apărarea drepturilor lor și să transmit acest mesaj unor persoane care nu au avut acest acces direct. Multe persoane uită deseori că azilul este un act umanitar și este acordat persoanelor care solicită această protecție întrucât nu le este oferită în țările de proveniență. Tendința măsurilor de descurajare din partea guvernelor și a abordării media nu este justificată de realitatea emoționantă a refugiaților.

Am realizat, în contextul activităților de asistență pentru refugiați, că rolul meu profesional este să lupt pentru respectarea drepturilor celor care nu pot lupta în nume propriu de fiecare dată. Astfel, următorii pași în dezvoltarea carierei vor fi cu siguranța în slujba apărării drepturilor omului și a promovării unei lumi lipsite de conflicte militare.

Ce îmbunătățiri pot fi implementate pentru a valorifica munca de asistență pentru refugiați?

Procesul de obținere a protecției internaționale, precum și integrarea beneficiarilor în societatea românească este un proces activ care include refugiații, cetățenii români, precum și instituțiile statului. Pentru valorificarea serviciilor acordate beneficiarilor protecției, se impune o mai bună înțelegere a vulnerabilităților acestui grup și o abordare în considerarea acestor vulnerabilități. Astfel, specializarea în problematica migrației și azilului pentru actorii implicați în practica din domeniul asistenţei juridice și sociale a persoanelor de interes este o prioritate.

 

Tags: , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu