În primul semestru al anului 2019, România va fi responsabilă de președinția rotativă în cadrul Consiliului Uniunii Europene (format din reprezentanții guvernelor naționale). Astfel, România va deveni cea de-a patra țară din Europa de Est, după Letonia în 2015, care va prezida în cadrul Consiliului UE.

Ambasadorul Luminița Teodora Odobescu, diplomat de carieră şi doctor în relaţii economice internaţionale al Academiei de Studii Economice, Bucureşti, este Reprezentantul Permanent al României pe lângă Uniunea Europeană. In interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt, Ambasadorul Luminița Teodora Odobescu  a analizat perspectivele exercitării Preşedinţiei române a Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019.

IMG-20171024-WA0004

Vladimir Adrian Costea: Pentru început vă rog să aveți amabilitatea de a ne spune care este importanța deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene pentru un stat membru al UE, pentru prima dată. Cum poate România “profita” de pe urma acestei oportunități?

Luminița Teodora Odobescu: România are în față, în scurt timp, responsabilitatea de a asigura, timp de șase luni, Președinția Consiliului UE. Vom folosi acest moment pentru a consolida imaginea României și modul în care este percepută în plan european, dar și pentru a pune în valoare potențialul său uman, conștienți fiind că un mandat de succes depinde fundamental de calitatea resurselor investite. La preluarea Președinției Consiliului UE, România va avea experiența a 12 ani de funcționare în acest cadru politico-instituțional deosebit de dinamic, timp în care am învățat foarte multe, am crescut și am devenit o voce importantă pentru partenerii noștri europeni. Ne dorim o Preşedinţie eficientă, în sensul consolidării Uniunii Europene, cu generarea de rezultate concrete pentru toţi cetăţenii europeni și pentru toate statele membre.

Care sunt politicile în cadrul cărora România ar putea aduce o contribuție importantă?

România va acționa, în primul rând, ca un mediator imparţial în scopul promovării obiectivelor și intereselor Uniunii Europene în ansamblul său. Avem datoria de a ne ridica la înălțimea așteptărilor într-o realitate marcată de evoluții imprevizibile și de emergența unei competiții acerbe la nivel global. Remarcăm deja două lucruri foarte importante care într-un fel vor defini și ghida conceptual temele și postura președințiilor noastre. În primul rând, trio-ul nostru va duce efectiv Uniunea Europeană în următorul deceniu. Nu este numai o schimbare calendaristică sau simbolică – pe perioada trioului nostru se vor schimba Parlamentul European și Comisia Europeană, iar UE va începe să își construiască un nou viitor, fără Regatul Unit, dar cu foarte multe oportunități. Intrarea în noul deceniu vine cu o agendă pozitivă și optimistă pentru Uniunea Europeană și pentru cetățenii ei, în care vorbim de revoluția digitală și de transformarea digitală a societății și a economiei, de energie curată și sigură, de o Europă socială în care cetățenii să se simtă protejați și în care distribuirea veniturilor să fie cât mai echitabilă, o Europă a inovării și a descoperirilor științifice și, în fine, o Europă deschisă către lume și capabilă să inspire restul lumii. România, Finlanda și Croația vor prezida Consiliul UE în această perioadă emblematică. În al doilea rând, toate cele trei state – care reprezintă și un trio de mări – Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Adriatică – au avut mereu opțiuni ferme în favoarea UE și a unității europene, ceea ce ne face să credem că unitatea UE va fi un fir călăuzitor pentru temele majore ale trioului nostru și pentru modul în care vom exercita președințiile noastre.

Care vor fi provocările pe care președinția română va trebui să le gestioneze în acel moment?

Aș dori să încep răspunsul meu prin semnalarea unei oportunități. Asumarea Președinției Consiliului UE de către România este fără îndoială o excelentă oportunitate pentru demonstrarea, la un nivel politic înalt, angajamentul României și sprijinul cetățenilor români pentru consolidarea proiectului european. Dacă vorbim de o provocare, aceasta este fără îndoială cea care se adresează întregii administrații publice din România care trebuie să treacă un adevărat test de forță. Nu va fi o perioadă simplă, ci una marcată de multe provocări. Buna pregătire şi planificarea sunt esențiale. Mă refer la pregătirea pe plan logistic, având în vedere sutele de reuniuni care vor avea loc pe durata Președinției și a altor evenimente, inclusiv culturale, care pot ajunge, de asemenea, de ordinul sutelor, la formarea personalului implicat în prezidarea grupurilor de lucru și a reuniunilor, dar și în gestionarea cotidiană a Președinției, precum și la consolidarea dialogului cu celelalte state membre și instituțiile europene. Va fi o perioadă plină de provocări şi din punct de vedere al dosarelor care se prefigurează a fi pe agendă în perioada respectivă. Mă refer aici în principal la Brexit, în condițiile în care negocierile Uniunii cu Regatul Unit ar urma să se finalizeze în martie 2019 (la doi ani de la declanșare). În plus, un dosar extrem de sensibil pentru noi, cel al cadrului financiar multianual post-2020 va figura de asemenea printre dosarele prioritare, iar România va avea rolul de a acționa ca un facilitator de consens. Toate acestea au loc pe fundalul organizării alegerilor europarlamentare din luna mai 2019, ceea ce va conduce la divizarea în două perioade distincte a mandatului României: primele trei luni (în principiu până în luna martie) vor fi dedicate închiderii dosarelor legislative aflate în negocieri cu Parlamentul European; următoarele trei luni (aprilie-iunie) vor fi marcate de campania electorală europeană şi alegerile propriu-zise, în care eforturile noastre vor fi dedicate în special ajungerii la acorduri la nivelul Consiliului (între statele membre). Desigur, România își propune, după cum aminteam, să promoveze abordări consensuale, care să ducă proiectul european înainte, spre beneficiul tuturor statelor membre și al cetățenilor săi. Vom promova acele politici menite să genereze solidaritate și coeziune în cadrul UE și în acțiunea sa externă, coeziunea, politica agricolă comună sau extinderea fiind, în opinia noastră, emblematice pentru evoluția construcției europene. Doresc să închei răspunsul la această întrebare prin semnalarea unei alte oportunități. Aceea de a prezenta elitei politice și administrative din Europa România tânără, creativă, modernă, cu ocazia reuniunilor informale, circa 250, pe care le vom organiza în țară pe perioada mandatului nostru la Președinția Consiliului UE.

Din punct de vedere al organizării, ce presupune Președinția Consiliului?

România se va afla în centrul mecanismului decizional european, rolul său fiind acela de a coagula poziția comună a statelor membre în cadrul Consiliului (pe care îl va prezida) și, inclusiv, de a promova interesele și pozițiile Consiliului în relația cu celelalte instituții – Comisia și Parlamentul European. Aceste obiective necesită demersuri susținute de pregătire tehnică a dosarelor, de dialog cu diverși interlocutori pentru cunoașterea pozițiilor lor și găsirea unor punți de legătură între punctele de vedere, nu de puțin ori, divergente ale acestora. Un termen utilizat des în vocabularul de la Bruxelles este cel de compromis, care are o conotație pozitivă. Eu aș accentua ideea de compromis, care reflectă tocmai rezultatul a numeroase negocieri pe diverse dosare în urma cărora sunt atinse aceste punți de legătură, elementele comune, care permit avansarea dosarelor.  Acesta este obiectivul nostru, al României, dar și al altor state membre și instituții, ca Uniunea să avanseze, ca legislația adoptată la Bruxelles să aducă beneficii concrete cetățenilor de pe întreg teritoriul Uniunii. În acest sens, consolidarea capacității de relaționare și negociere a celor implicați în asumarea Președinției este extrem de relevantă.

Care sunt obstacolele pe care România le poate întâmpina în vederea gestionării grupurilor de lucru?

Nu aş dori să vorbesc despre obstacole, ci mai degrabă despre provocări. Iar acestea sunt aceleaşi ca şi pentru alte state membre care deţin Preşedinţia Consiliului UE. Pentru fiecare grup de lucru şi fiecare dosar negociat, va fi necesară identificarea echilibrului care să permită tuturor statelor membre să accepte propunerile aflate în discuţie. Mai mult, specialiştii români implicaţi în gestionarea lucrărilor grupurilor de lucru ale Consiliului vor avea sarcina de a susţine, ulterior, poziţia Consiliului în cadrul negocierilor interinstituţionale din cadrul Trialogurilor. Este o sarcină complexă care implică un întreg cumul de competenţe, însă am încredere că administraţia românească are specialiştii necesari pentru a îndeplini cu succes această responsabilitate.

Care sunt limitele pe care le impune exercitarea Președinției? Comparativ cu aceste limite, ce nu va putea realiza România în timpul Președinției?

România va trebui să acţioneze într-un cadru instituţional şi conceptual foarte bine definit. Deşi va avea posibilitatea să promoveze obiective şi priorităţi proprii, România va respecta limitele instituţionale impuse de Tratatele UE în vigoare şi va urmări orientările generale agreate la nivelul Consiliului European. Este vorba de un mecanism extrem de complex de calibrare a obiectivelor proprii cu cele la nivel european. Trebuie să avem în vedere că o mare parte a agendei Preşedinţiei României la Consiliul UE va fi moştenită de la Preşedinţia anterioară – Preşedinţia Austriei la Consiliul UE, funcţie de evoluţia procesului decizional de la nivelul Consiliului. De asemenea, agenda politică este în strânsă legătură şi cu Programul legislativ de lucru al Comisiei Europene, sub aspectul noilor iniţiative care urmează a figura pe agenda Preşedinţiei României la Consiliul UE. Mai mult, concentrarea legislativă de pe agenda politică a Preşedinţiei României va fi marcată şi de alegerile pentru Parlamentul European şi perspectiva formării unei noi Comisii Europene, având în vedere componenta consistentă, în cadrul procesului legislativ, a negocierilor interinstituţionale aferente procedurii codeciziei.

Care sunt riscurile la care România se poate expune ca urmare a unei gestionări necorespunzătoare a președinției Consiliului UE?

În momentul preluării unei Preşedinţii  se pornește de la identificarea modalităţilor adecvate pentru obţinerea de progrese pe cât mai multe dosare europene şi pe obiectivele naţionale. Rezultatele unei Preşedinţii de succes se percep în timp, inclusiv prin colaborarea cu celelalte două state membre ale trio-ului.  Ca urmare, aş fi precaută în ceea ce privește evaluarea pripită a gestionării Preşedinţiei oricărui stat membru.

Va fi România pregătită pentru exercitarea Președinției Consiliului UE? Care sunt demersurile realizate până în acest moment?

Exercitarea președinției necesită o mobilizare fără precedent a resurselor noastre – prin multitudinea de reuniuni pe care le vom prezida la Bruxelles, prin numeroasele întâlniri şi conferințe pe care le vom organiza în România, prin efortul de negociere necesar, de la nivel de experţi  până la cel ministerial. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, s-a întâlnit cu toți experții desemnați ca președinți și vicepreședinți ai grupurilor de lucru, peste 200 de persoane, discuțiile fiind purtate într-o limbă de circulație internațională, privind tematica pe care o vor gestiona în timpul mandatului României la Președinția Consiliului Uniunii Europene. Este în derulare procesul de nominalizare, prin ordin de ministru, a echipelor responsabile de gestionarea grupurilor de lucru. Suplimentar, la nivelul întregii administrații au fost identificați aproximativ 1.500 de funcționari care vor fi implicați în acest mandat în calitate de coordonatori și experți de dosar. O parte importantă a activității de pregătire va consta în implementarea planului de pregătire a resurselor umane, atât cei care vor sprijini Președinția din capitală, cât și cei din cadrul Reprezentanţei Permanente, pentru a ne asigura că dețin toate competențele necesare. Cu sprijinul instituțiilor de învățământ cu reputație internațională din domeniul afacerilor europene, al Secretariatului General al Consiliului şi al universităţilor româneşti de prestigiu vor fi organizate cursuri tehnice care să dezvolte aptitudinile funcționarilor români, și aici mă refer în special la capacitatea de a funcționa eficient, fără complexe, într-un cadru multinațional și de a conduce negocieri astfel încât să obțină un rezultat pozitiv pentru toate statele membre. Totodată, este important ca reprezentanții ministerelor care vor deveni președinți de comitete și de grupuri de lucru să înceapă activitatea la Bruxelles pentru a fi pe deplin familiarizați cu modul de lucru de la nivelul Consiliului și cu dinamica instituțiilor.

Procesul de pregătire continuă într-un ritm accelerat, atât la București cât și la Bruxelles și pot să spun că suntem „în grafic” cu calendarul generic prevăzut de Consiliul UE. Tocmai pentru că președinția reprezintă o chestiune de interes național, a fost lansat Forumul de consultare publică, comunicare și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene – „EU-RO 2019“, ce are ca principală misiune crearea cadrului formal de derulare a dezbaterilor publice organizate de Ministerul Afacerilor Externe pe tema viitoarei Președinții a Consiliului Uniunii Europene. De asemenea, a fost stabilit un calendar de dezbateri publice, organizate în toată ţara.

 

 

Tags: , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu