Interviu/ Leonard Orban, consilier prezidenţial: “Subiectul cel mai dificil în cadrul negocierilor este legat de obligaţiile financiare ale Marii Britanii faţă de Uniunea Europeană post-Brexit”

Procesul de negociere dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană privind producerea efectivă a Brexit-ului reprezintă o provocare pentru statele membre, liderii acestora confundându-se pentru prima dată cu situația de a reduce șocurile generate de ieșirea unui stat membru din Uniune și din Euratom. Pe 29 aprilie, Consiliul European a adoptat documentul Orientările Consiliului European (articolul 50) în urma notificării transmise de Regatul Unit în temeiul articolului 50 din TUE, pentru a sublinia necesitatea unei retrageri ordonate și etapizate. Prin intermediul acestui document, cele 27 de state membre au căzut de acord în privința elaborării unui pachet unic de negociere în raport cu Marea Britanie și Irlanda de Nord, pentru a acționa în mod unitar.

Leonard Orban, consilier prezidențial pentru Afaceri Europene, ne oferă o imagine de ansamblu cu privire la stadiul negocierilor dintre Marea Britanie şi UE-27, în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: D-le Leonard Orban, ieșirea Marii Britanii din UE reprezintă un moment inedit în istoria proiectului european. Pornind de la prevederile art. 50 din Tratatul de la Lisabona, vă rog să ne spuneți care sunt posibilele scenarii de producere efectivă a Brexit-ului.

Leonard Orban: După cum se ştie, procesul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană (UE) a început la 29 martie 2017, prin notificarea oficială a intenției de a părăsi Uniunea, conform art. 50 din Tratatul Uniunii Europene.

Negocierile privind ieşirea Marii Britani din UE sunt în desfăşurare, pe baza unui mandat formulat de statele membre reunite în Consiliul European. Negocierile sunt complexe și fără precedent, cuprinzând întreg acquis-ul comunitar, respectiv aspecte economice, financiare, sociale, precum și domeniul relațiilor externe.

Se au în vedere două procese de negociere, unul privind acordul de retragere a Marii Britanii din UE, şi cel privind viitoarea relaţie UE 27-Marea Britanie.

Interesul fundamental al României este ca negocierile UE cu Marea Britanie să se finalizeze prin încheierea unui acord de retragere care să ofere garanţii de stabilitate să fie cât mai cuprinzător şi avantajos pentru cetăţenii europeni (inclusiv pentru români) şi firmele europene (inclusiv cele româneşti) din Marea Britanie.

Primul scenariu luat în calcul este cel care presupune încheierea unui acord de retragere a Marii Britanii din UE. Acest document ar conține toate prevederile urmărite de către Uniunea Europeană, conform directivelor de negociere și documentelor de poziție ale Comisiei Europene.

În situaţia în care nu se atinge un compromis, perspectiva scenariului „no deal” nu poate fi exclusă. În mod cert, este o variantă pe care nu ne-o dorim.

În plus, în lipsa unui acord de retragere, va fi pus sub semnul întrebării şi un acord cu privire la viitoarele relaţii dintre UE şi Marea Britanie.

Având în vedere stadiul negocierilor dintre Marea Britanie și UE, care dintre aceste scenarii are cele mai mari șanse de a se concretiza?

Nu doresc să fac speculaţii cu privire la acest subiect. Însă interesul nostru major este ca în urma negocierilor între UE şi Marea Britanie să se ajungă la un compromis care să conducă la încheierea unui acord de retragere a Marii Britanii din Uniune. Numai astfel se vor crea condițiile pentru o relaţie strânsă între Uniunea Europeană şi Marea Britanie post Brexit.

Recent, președintele Juncker a afirmat la summit-ul informal al UE de la Tallinn că este nevoie de un miracol pentru avansarea negocierilor cu Marea Britanie. Care este semnalul pe care îl transmite președintele Juncker?

Până în momentul de faţă nu s-au înregistrat progrese suficiente în cadrul negocierilor cu Marea Britanie, astfel că la reuniunea Consiliului European din 19-20 octombrie, liderii UE nu au decis trecerea la cea de-a doua fază a negocierilor, ci continuarea discuţiilor cu partea britanică în vederea atingerii unui progres suficient pe cele trei domenii aflate în negociere (drepturile cetățenilor, decontul financiar, frontiera cu Irlanda). Progresul suficient poate fi însă realizat în viitorul apropiat dacă va exista voința politică pentru atingerea acestui obiectiv.

Care sunt principalele obstacole apărute în cadrul negocierilor? În ce măsură aceste obstacole pot fi depășite?

Până în prezent au avut loc cinci runde de negocieri între UE şi Marea Britanie. S-au obţinut progrese în cadrul negocierilor în ceea ce priveşte subiectul drepturile cetățenilor, însă rămân în continuare aspecte de soluționat, care ţin proceduri administrative, exportul prestațiilor de securitate socială și reîntregirea familiilor / situația viitorilor membri de familie şi nu în ultimul rând de jurisdicția Curţii de Justiţie a UE.

În ceea ce priveşte situaţia frontierei cu Irlanda, există abordări comune între cele două părţi, însă sunt necesare discuţii suplimentare în vederea identificării soluţiilor tehnice.

Subiectul cel mai dificil în cadrul negocierilor este legat de obligaţiile financiare ale Marii Britanii faţă de Uniunea Europeană post-Brexit. Conform concluziilor adoptate de liderii europeni la reuniunea Consiliului European din 20 octombrie (în format UE-27), Marea Britanie a declarat că își va onora obligațiile financiare asumate în perioada apartenenței sale la UE, însă această intenție nu s-a materializat într-un angajament ferm și concret. În măsura în care partea britanică va avansa propuneri care să clarifice aceste aspecte şi să răspundă solicitărilor din partea Uniunii, obstacolele vor putea fi depăşite.

În ce măsură “oferta” prezentată de Theresa May pe 22 septembrie, la Florența, se încadrează în liniile directoare adoptate de Consiliul European din 29 aprilie 2017?

Discursul premierului britanic Theresa May a fost în linie cu strategia britanică de până acum. S-a axat pe relațiile viitoare dintre UE şi Marea Britanie, definite sub forma unui parteneriat cuprinzător, centrat pe cooperarea economică și cea în domeniul securității.

Au fost aduse anumite clarificări asupra unor aspecte care sunt încă în negociere, dar sunt necesare în continuare eforturi suplimentare pentru a avea o evaluare pozitivă asupra aspectelor negociate în prima fază a negocierilor. Discursul este un pas important, însă el trebuie urmat de propuneri concrete din partea britanică legate de subiectele aflate în negociere.

Apreciem viziunea premierului May asupra viitorului parteneriat. România a susţinut întotdeauna că relațiile UE – Regatul Unit ar trebui să rămână cât mai apropiate şi după Brexit și că ar trebui să existe un cadru cuprinzător de cooperare în toate domeniile de interes comun.

Cum se va produce “divorțul” dintre Marea Britanie și UE în lipsa unui acord? În schimb, există posibilitatea ca Marea Britanie să rămână în UE?

În cazul în care negocierile eșuează și nu se ajunge la nici un acord formal între UE şi Marea Britanie cu privire la Brexit, vom fi în scenariul „no deal”. În această situaţie, retragerea va fi una nereglementată, și atât drepturile cetățenilor, cât și relațiile comerciale, aranjamentele financiare sau chestiunea frontierei cu Irlanda vor rămâne într-o zonă de incertitudine. Lipsa unui acord va crea dificultăţi serioase între cele două părţi, de aceea este o variantă pe care nu ne-o dorim.

Există posibilitatea ca Regatul Unit să decidă să rămână în continuare un stat membru al Uniunii Europene, dacă decidenţii britanici vor hotărî să organizeze un nou referendum, iar rezultatul acestuia va fi favorabil rămânerii Marii Britanii în Uniunea Europeană.