În ședința din 8 noiembrie a.c., Guvernul a aprobat OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu impact asupra impozitului pentru IMM-uri, impozitului pe venit și contribuțiilor sociale. Printre modificările adoptate, transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor a provocat dezbateri puternice în spațiul public. Patronatele, sindicatele, partidele din opoziție și Președintele Klaus Iohannis au criticat aceasta măsură, semnalând posibilele efecte negative generate asupra economiei.

Florin Jianu este unul dintre antreprenorii de succes ai României, lansând prima afacere în urmă cu 12 ani, și susținător al mediului de afaceri național și european, a cărui viziune are la bază inovația și încurajarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor și plasarea României ca țara cu cel mai atractiv mediu de afaceri din Sud-Est-ul Europei. În prezent este președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din Românua.

În interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt, Florin Jianu a analizat perspectivele şi provocările privind trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat.

 1

Vladimir Adrian Costea: Care este motivația trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat? În ce măsură această măsură este una necesară?

Florin Jianu: Motivația Guvernului este reprezentată de creșterea gradului de colectare a contribuțiilor de asigurări sociale și de sănătate, acestea fiind plătite de angajat prin reținerea la sursă de către angajator.

Din punctul nostru de vedere, măsura nu este motivată și nu se justifică urgența acesteia, iar susținerea Guvernului nu este fundamentată deoarece pentru 15% dintre angajatorii care nu plătesc contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate, nu pot fi “pedepsiți” restul de 85%.

Trecerea contribuţiilor de la angajator la salariat reprezintă o reformă amplă, cu implicaţii multiple sociale şi economice, fiind imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact şi testul IMM, potrivit art. 91 din Legea nr. 346/ 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, potrivit căreia iniţiatorii actelor normative trebuie să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

Care sunt avantajele și dezavantajele pe care această măsură le generează? Care este impactul generat asupra economiei?

Am realizat recent un sondaj cu privire la impactul mutării contribuțiilor, aplicat asupra a aproximativ 800 de antreprenori. În urma acestuia, peste 50% dintre aceștia au considerat că cel mai important efect pozitiv este reprezentat de creșterea veniturilor bugetare ca urmare a creșterii salariilor, amenzilor, etc., restul menționând că nu văd niciun efect pozitiv.

În ceea ce privește efectele negative considerate de respondenți că vor fi generate odată cu trecerea contribuțiilor de la angajator la salariat, au fost menționate: creșterea birocrației pentru angajator, prin încheierea de acte adiționale la toate contractele individuale de muncă (69,6%), scăderea salariilor nete (67,6%), cheltuieli suplimentare privind actualizarea programelor informatice (64,8%), creșterea amenzilor ca urmare a creșterii salariului minim (59,7%),

Așadar, impactul generat este unul negativ întrucât această măsură va bulversa legislația în domeniu, va aduce costuri semnificative de implementare, inclusiv creșterea cheltuielilor angajatorilor.

În ce măsură rezultatele se vor vedea în “buzunarul” angajatului?

Potrivit calculelor realizate, impactul asupra salariului net este diferit în funcție de valoarea salariului, pentru salariul mediul, creșterea fiind una nesemnificativă, de 3 lei. Există, de asemenea, și salarii nete care vor scădea dacă angajatorul nu va efectua transferul diferenței contribuției de plată către salariul brut al angajatului.

Vor fi nevoiți angajații să stea la cozi pentru plătirea contribuțiilor?

Nu, această obligație rămâne în sarcina angajatorului care va răspunde inclusiv penal pentru reținerea și virarea contribuțiilor și impozitului salariatului.

În ce măsură angajatorii vor dispune de oportunitatea de a reduce salariile angajaților, ca urmare a adoptării acestei măsuri?

Fiecare angajator va decide în funcție de situația economică și financiară a firmei sale. Totuși, ținând cont de deficitul de forță de muncă, majoritatea angajatorilor vor acorda creșterile de 20%.

În ce măsură trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat (des)/ (în)curajează munca la negru?

Transferul contribuțiilor de la angajator la angajat nu afectează munca la negru.

Care sunt perspectivele și provocările pe care le identificați asupra economiei românești?

Fiecare instabilitate guvernamentală are repercusiuni economice şi sociale, economia românească aflându-se într-un moment ce impune stabilitate și predictibilitate. Ne confruntăm cu o scădere a investiţiilor, un deficit al forței de muncă și un minim istoric al consumului. Astfel, trebuie să ne oprim din a modifica Codul Fiscal în mod repetat, să lăsăm economia să evolueze în mod natural.

Cum va reacționa societatea civilă? Dar sindicatele?

Sindicatele au reacționat deja sub formă de proteste care, potrivit acestora, vor continua deoarece nicio poziţie exprimată în cadrul dialogului social și în cadrul Consiliului Economic și Social nu a fost luată în calcul de către de inițiatori. În plus, sindicatele au comunicat faptul că urmează să sesizeze Avocatul Poporului pentru a ridica excepția de neconstituționalitate.

2

În anul 2017, Florin Jianu a fost ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat unde a reușit să adopte următoarele măsuri: scutirea de la plata impozitului pe profit a societăților şi a contribuabililor nou înfiinţaţi care în prezent desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare – dezvoltare, introducerea cotei de impozitare 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați, modificarea încadrării în definiția microîntreprinderii prin majorarea limitei veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 euro la 500.000 euro, înfiinţarea Comitetului Consultativ pentru Antreprenoriat, eliminarea Formularului 088, aprobarea programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat și a programul pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii “Start-up Nation – Romania și semnarea memorandumului privind acordarea Titlului de Incubator de Afarceri.

În 2014, timp de 10 luni, activitatea sa a vizat mediul guvernamental, fiind numit ministru pentru IMM-uri, mediul de afaceri și turism. Cele mai importante rezultate ale demersurilor sale în calitate de reprezentant al guvernului României au în vedere cea mai nouă lege dedicată IMM-urilor, o strategie pentru mediul de afaceri 2014-2020, un program ce are în vedere integrarea tinerilor absolvenți pe piața muncii și dezvoltarea activității IMM-urilor, precum și inițiativa România HUB. Politicile dezvoltate au avut ca obiectiv plasarea României ca hub Sud-Est european. Alte proiecte inițiate din poziția de ministru au fost Legea crowdfunding, Legea business angel, Legea dedicată incubatoarelor de afaceri și Instituția mediatorului de credite.

La nivel non-guvernamental a ocupat poziția de președinte în cadrul celei mai mari organizații care reprezintă vocea a peste 350.000 de tineri întreprinzători la nivel european – Young Entrepreneurs of the European Union (JEUNE), a singurului patronat dedicat activității antreprenorilor din România cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani – Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR), și a celei mai mari confederații patronale din România- Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijocii din România (CNIPMMR). Activitatea sa a vizat în special consultanța în domeniul fondurilor europene și managementul de proiecte

Florin Jianu s-a născut la Slatina, județul Olt, la 30 decembrie 1976. A absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universității din București – Departamentul de Matematici Aplicate (secția engleză) cu lucrarea „Intervale de estimare”. Domnul Jianu a urmat studiile de masterat din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București cu lucrarea “Motivaţia ca factor de performanţă în organizaţii”.

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu