Într-un context geopolitic instabil, cu tensiuni din ce în ce mai puternice şi vizibile pe arena internațională, dimensiunea şi consecinţele propagandei ruse reprezintă provocări din ce în ce mai vizibile în spaţiul european.

Corina Rebegea, coordonatorul Inițiativei SUA-România din cadrul Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), a realizat o analiză privind propaganda rusă în Europa Centrală şi de Est, în cadrul unui interviu acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

1

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să ne spuneți care este interesul Federației Ruse în Europa Centrală și de Est. Totodată, care sunt vulnerabilitățile din acest spațiu pe care Rusia le exploatează?

Corina Rebegea: Toate analizele din ultimii ani, în special de când preşedintele Vladimir Putin a preluat puterea, arată că Rusia doreşte să-şi restabilească zona de influenţă în ECE (unii istorici vorbesc chiar despre re-imperializarea Rusiei). Kremlinul îşi doreşte o lume multi-polară – în opoziţie cu actuala ordine internaţională, dominată de Statele Unite – în care să îşi poată urmări interesele din poziţia de mare putere şi în care să seteze agenda. Rusia simte că are un drept istoric în regiunea noastră.

Pe de altă parte, Rusia se simte ameninţată de modelul european de integrare, care constituie o forţă de atracţie majoră pentru unele dintre fostele state sovietice (Ucraina, Moldova, Georgia). În consecinţă îşi propune să demonstreze – cu ajutorul dezinformării – că integrarea statelor ECE în UE a fost o greşeală, un eşec şi astfel să convingă şi statele aspirante să renunţe la încercările de a deveni membri UE.

În ce priveşte vulnerabilităţile, acestea sunt mai ales de ordin intern – deficienţe în funcţionarea instituţiilor democratice; corupţie; diverse curente naţionaliste sau extremiste; populism etc. Dar există şi vulnerabilităţi la nivelul cooperării în alianţa trans-atlantică şi mai ales în cadrul Uniunii Europene. Un exemplu îl reprezintă implementarea legislaţiei europene cu privire la piaţa hidrocarburilor şi politicile unitare privind securitatea energetică, mai ales având în vedere că Rusia foloseşte conductele de gaz în scopuri geopolitice. Un altul ar putea fi nivelul de angajament pe care UE trebuie să-l menţină în statele din Parteneriatul Estic.

Care este rolul pe care utilizarea propagandei ruse îl are în Europa Centrală și de Est?

Kremlinul foloseşte de mult timp campanii de dezinformare şi este foarte oportunist – speculează vulnerabilităţile specifice fiecărui stat şi interesele (sau temerile, frustrările, nemulţumirile) populaţiei. Există însă obiective comune pentru toată regiunea şi chiar întreaga Europă: scăderea încrederii în valorile democratice şi în funcţionarea instituţiilor democratice (inclusiv în presa liberă); stimularea euro-scepticismului şi a atitudinilor anti-NATO; subminarea coeziunii la nivelul UE asupra unor politici concrete (cum ar fi recunoşterea noilor graniţe ale Ucrainei după anexarea Crimeei şi ridicarea sancţiunilor); crearea unei atitudini ambivalente (în unele state chiar pozitive, favorabile) faţă de o posibilă apropiere politică de Federaţia Rusă.

Care sunt canalele prin intermediul cărora propaganda rusă este răspândită în acest spațiu?

RT şi Sputnik sunt principalele unelte de manipulare a opiniei publice folosite de Kremlin peste tot în lume, dar există şi canale specifice. Acestea diferă în funcţie de ţara despre care vorbim, dar în general site-uri obscure, care prezintă conţinut fals, conspiraţii şi panică şi platformele de socializare sunt instrumentele preferate. În anumite state în care vorbitorii de limbă rusă sunt numeroşi, canalele TV de limbă rusă joacă un rol foarte important şi ocupă un spaţiu extins în piaţa de media. De asemenea, şi presa mainstream ajunge uneori să fie coruptă sau manipulată de acest joc al dezinformării fie că ştie sau nu (Serbia e un bun exemplu în acest sens).

În ce măsură propaganda rusă contribuie la destabilizarea statelor din Europa Centrală și de Est? Dar a UE?

Am vorbit mai sus despre obiectivele Rusiei. Dezinformarea duce la scăderea încrederii între aliaţi, uneori la tensiuni (pe teme economice, politice, etnice etc.) şi schimbări la nivelul opiniei publice care pot avea impact pe termen lung asupra opţiunilor politice (şi mai concret electorale) ale cetăţenilor, dar şi asupra coeziunii proiectului european. Cred că începem să vedem deja efectele, mai ales dacă ne uităm la ultimele sondaje de opinie din ECE cu privire la UE, NATO şi SUA.

Cum se pot apăra statele din Europa Centrală și de Est în faţa propagandei ruse? Care sunt măsurile pe care le considerați oportune pentru reducerea nivelului de influență rusă în acest spațiu?

S-a scris destul de mult despre asta şi nu există o soluţie magică. Cred că trebuie să începem recunoaşterea şi definirea problemei – iar în ultimul timp am văzut mai multe ieşiri ale liderilor europeni denunţând agresivitatea şi subversiunea Rusiei.

Măsurile care vor schimba cu adevărat şi durabil felul în care ne imunizăm la orice fel de propagandă trebuie gândite pe termen lung. Vorbim de programe de educaţie pentru a dezvolta gândirea critică, de investiţii în jurnalism independent, de regândirea strategiilor de comunicare la nivelul UE astfel încât cetăţenii să simtă din nou un ataşament puternic faţă de construcţia europeană, consolidarea statului de drept pentru a nu permite corupţia şi manipularea instituţiilor democratice şi pentru a creşte încrederea în acestea etc.

Pe termen scurt, cred că putem să ne concentrăm mai mult pe proiecte de comunicare preventivă care să anticipeze şi să dezamorseze posibilele istorii inventate sau rescrise de agenţii Kremlinului înainte ca acestea să ajungă să ţină capul de afiş; să începem să sprijinim jurnalismul de calitate; să cerem jurnaliştilor din presa mainstream să adopte standarde de profesionalism care să nu permită coruperea spaţiului mediatic; să aplicăm soluţii tehnice pentru a elimina reţelele automatizate de boţi şi troli care răspândesc şi amplifică ştirile false; etc.

Care sunt perspectivele și provocările pe care le identificați în privința evoluției nivelului de propagandă rusă în Europa Centrală și de Est, în contextul dezbaterilor privind redefinirea UE?

Cum spuneam, maşinăria de dezinformare sponsorizată de Moscova este foarte oportunistă şi se adaptează rapid la orice criză sau început de criză. Implicarea în campania pentru independenţa Cataloniei este doar cel mai recent exemplu. Capacitatea de a ajunge la mase mari de oameni şi chiar de a influenţa opţiunile politice ale acestora (cum au facut-o în SUA) ridică importante semnale de alarmă. Aceste acţiuni arată capacitatea de adaptare, inovare şi sofisticare a Kremlinului şi cred că ne putem aştepta la experimente similare în Europa în lunile şi anii următori – legate fie de alegeri, fie de Brexit, fie de politica comună de apărare etc.

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu