Acum, că vârful crizei refugiaţilor a rămas în urmă, putem judeca la rece, fără pasiune şi exces de emoţie, fenomenul migraţiei, determinate fie de război şi persecuţii, fie de sărăcie. Este bine să fim informaţi, să înţelegem exact cine sunt refugiaţii, ce vor, ce reguli li se aplică, către ce ar trebui să tindă societăţile noastre pe care ne place să le numim avansate.

Mircea Babău, comisar-șef de poliție, director al Direcției Azil și Integrare, ocupă această funcție din anul 2011.  Cu o vechime de peste 20 de ani în problematica azilului, domnia sa face parte, în calitate de expert, din mai multe grupuri de lucru din România și din străinătate. În calitate de director coordonează activitatea privind  procedura națională de azil, procedura Dublin, procesul de integrare și asistență a  beneficiarilor unei forme de protecție, condițiile de recepție și procesul de relocare intra și extra- UE.

Mircea Babău ne prezintă o imagine de ansamblu cu privire la rolul Inspectoratului General pentru Imigrări în procedura de azil, în cadrul unui interviu acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

01

Vladimir Adrian Costea: Care este numărul solicitanților de azil în România în ultimii ani? Dintre aceștia, câți au primit statutul de refugiați sau protecție subsidiară?

Mircea Babău: Datele privind numărul solicitanților de azil, al refugiaților și al beneficiarilor de protecție subsidiară, în perioada 2015 – 2017, sunt următoarele:

2015 2016 01.01.– 30.09.2017
Solicitanți de azil 1266 1885 3876
Refugiați/

Protecție subsidiară

472 824

772

Care sunt procedurile de solicitare a azilului în România?

Potrivit prevederilor Legii nr.122/2006 privind azilul în România cu modificările şi completările ulterioare, o persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voinţă, exprimată în scris sau verbal, în faţa autorităţilor competente, din care să rezulte că acesta solicită protecţia statului român. Ulterior, la nivelul centrului regional competent, se iau măsurile necesare în vederea soluţionării cererilor de azil ale celor în cauză şi pentru asigurarea exercitării de către aceştia a tuturor drepturilor conferite de lege.

Autorităţi responsabile

– Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI)- organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu atribuţii pentru implementarea politicilor României în domeniile migratiei, azilului, al integrării străinilor şi a legislaţiei relevante în aceste domenii;

– instanţele de judecată (judecătorii şi tribunale) – în cazul exercitării căilor de atac.

Direcţia Azil şi Integrare (DAI) din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări este structura responsabilă pe problematica azilului şi pentru coordonarea celor 6 centre regionale de proceduri şi cazare pentru solicitanţii de azil Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Giurgiu, Rădăuţi şi Maramureş, structuri teritoriale specializate pe probleme de azil.

Autorităţile competente să primească o cerere de azil.

Potrivit art. 35 din Legea nr.122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile competente să primească o cerere de azil, sunt:

  • structurile Inspectoratului General pentru Imigrări;
  • structurile Poliţiei de Frontieră Române;
  • unităţile de poliţie în cadrul cărora sunt constituite şi funcţionează centre de reţinere şi arestare preventivă;
  • structurile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei.

Competenţa teritorială privind primirea, înregistrarea şi procesarea cererilor de azil o au centrele regionale de proceduri şi cazare pentru solicitanţii de azil din subordinea Direcţiei Azil şi Integrare, respectiv Centrul Bucureşti, Centrul Timişoara, Centrul Galaţi, Centrul Rădăuţi, Centrul Maramureş şi Centrul Giurgiu.

Solicitanţii de azil care nu dispun de mijloace materiale pot fi cazaţi în centrele regionale până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României. De asemenea,  pe durata procedurii de azil, solicitanţii au dreptul de a beneficia, în mod gratuit, de serviciile unui interpret, pentru a-i permite acestuia să îşi prezinte cazul în faţa autorităţilor cu competenţă în analizarea cererii de protecţie internaţională.

În cadrul procedurii de azil se analizează declaraţiile solicitantului cu privire la problemele cu care s-a confruntat sau/şi riscă să se confrunte în cazul întoarcerii în ţara de origine, pentru stabilirea credibilităţii acestuia, a încadrării aspectelor invocate în dispoziţiile legale în domeniul azilului, fiind avute în vedere informaţiile din ţara de origine. Fiecare caz este analizat individual, cu luarea în considerare a particularităţilor situaţiei şi a dispoziţiilor legale aplicabile.

În cadrul procedurii de soluţionare a cererilor de azil, solicitantul are dreptul la un interviu în cadrul căruia are posibilitatea de a-şi prezenta motivele pentru care a solicitat protecţia statului român.

Ulterior se emite o hotărâre în faza administrativă prin care se decide, în urma unei analize individuale, dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru acordarea statutului de refugiat sau a protecţiei subsidiare pe baza evaluării declaraţiilor străinului în cauză şi a documentelor de la dosarul acestuia, în raport cu informaţiile din ţara de origine relevante. În cazul în care cererea de azil este respinsă solicitantul are dreptul potrivit legii să se adreseze instanţei de judecată.

Cum a fost regândită procedura de acordare a azilului după criza refugiaţilor?

Legislația privind azilul în România, normele metodologice de aplicare și procedurile interne sunt adaptate astfel încât, în situația unui aflux masiv de migranți, cererile de protecție internațională să fie procesate cu respectarea termenelor legale.   

Care au fost obstacolele pe care Inspectoratul General pentru Imigrări le-a întâmpinat în vederea gestionării solicitărilor de azil?

În virtutea rolului de coordonare al Direcţiei de Azil şi Integrare, pe tot parcursul perioadei de referinţă s-a urmărit realizarea unui echilibru optim între numărul de cereri intrate, capacitatea de asigurare a asistenţei şi cazării conform standardelor, disponibilitatea serviciilor de interpretare şi capacitatea de procesare disponibilă la nivelul centrelor regionale, astfel încât să nu existe întârzieri în desfăşurarea etapelor procedurii de azil.

Cum evaluaţi colaborarea Inspectoratului General pentru Imigrări cu instituţiile UE şi ale statelor membre?

Inspectoratul General pentru Imigrări desfășoară activități de cooperare și colaborare cu instituții ale UE și ale statelor membre în domeniul azilului, migrației și integrării în vederea implementării politicilor UE.

La nivelul instituţiilor europene, Inspectoratul General pentru Imigrări a asigurat începând cu anul 2007 funcţia de reprezentare a României în mai multe grupuri tehnice ale Consiliului UE şi grupuri de lucru ad-hoc privind implementarea acquis-ului privind imigraţia şi azilul, la nivelul Comisiei Europene.

Astfel, reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări asigură participarea activă în cadrul acestor reuniuni de la Bruxelles în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne pe agenda cărora se află acte normative, noi sau propuneri de modificare a celor deja existente, cu impact asupra activităţii instituţiei (azil, migraţie).

Inspectoratul General pentru Imigrări participă în calitatea sa de membru cu drepturi depline al Biroului European de Sprijin în domeniul Azilului, ce funcţionează în Malta, la şedinţele Consiliului din Administraţie a acestei agenţii europene. Inspectoratului Român pentru Imigrări, prin experţii săi, participă la măsurile de solidaritate faţă de statele membre care se confruntă cu un aflux masiv de migranţi.

Pe plan internaţional, Inspectoratul General pentru Imigrări cooperează activ cu diferite organisme internaţionale cu activitate marcantă pe teritoriul României pe linie de imigraţie, dintre care amintim Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) şi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).

Care sunt provocările pe care le identificați în acest moment în raport cu etapele procedurii de azil? În ce măsură instituțiile statului dispun de resursele necesare pentru procesarea solicitărilor de azil?

În vederea armonizării cu acquis-ul european, Legea nr. 122 din 2006 privind azilul în România a fost actualizată în septembrie 2016.

În prezent, Inspectoratul General pentru Imigrări dispune de toate resursele necesare în vederea asigurării procesării cererilor de azil, conform prevederilor legale în materie de azil și respectarea tuturor drepturilor pe care solicitanții de protecție internațională le au.

 

Tags: , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu