Trecerea de la sistemul proporţional la sistemul mixt în Republica Moldova ridică numeroase semne de îngrijorare. Comisia de la Veneţia a criticat inițiativa Partidului Democrat și a Partidului Socialiștilor de introducere a votului mixt pentru alegerile legislative care vor avea loc în noiembrie 2018.

Igor Bucătaru, expertul Asociației Promo-LEX în cadrul programului “Monitorizare Procese Democratice”, a realizat o analiză privind implementarea sistemului mixt în Republicii Moldova, în cadrul unui interviu acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

 1

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să ne prezentați principalele caracteristici ale sistemului mixt. În ce măsură sistemul mixt se poate plia pe sistemul politic din Republica Moldova?

Igor Bucătaru: Nu cred că există un sistem electoral perfect. Însă, contează specificul fiecărui sistem politic, cu ce probleme se confruntă acesta și care sistem electoral le va soluționa mai eficient. Pentru început, însă, ar trebui să remarc faptul că sistemul mixt încearcă să îmbine avantajele scrutinului proporțional, precum sunt justețea și reprezentativitatea cu cele ale scrutinului majoritar – distanța mai mică între alegători și aleși, stabilitatea guvernamentală etc.

În Republica Moldova, sistemul electoral mixt a fost adoptat în vara lui 2017 – mandatul actualului legislativ va expira la 30 noiembrie 2018 – cu sfidarea recomandărilor internaționale. În formula adoptată, sistemul mixt presupune alegerea a 50 de deputați pe liste de partid și 51 – în baza votului uninominal, dintre care 3 mandate sunt pentru diasporă și 2 pentru cetățenii din regiunea Transnistreană.

Totuși, în viziunea Asociației Promo-LEX, sistemul mixt în Republica Moldova, pentru moment, generează mai multe semne de întrebare decât răspunsuri, comparativ cu sistemul proporțional: sunt favorizate partidele dominante, diaspora este subreprezentată, procesul electoral în stânga Nistrului este restricționat, dar și faptul reprezentativității diferite a unui mandat în diferite circumscripții. La fel, sistemul mixt, reieșind din practica societăților cu probleme de integritate specifice și Republicii Moldova, prezintă mai multe oportunități de folosire a resurselor administrative, decât scrutinul reprezentării proporționale.

Subliniez faptul că adoptarea noului sistem de votare a avut loc fără ca Parlamentul să țină cont de principala recomandare a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. Potrivit acestora, schimbarea sistemului de vot proporțional pe unul mixt pentru Republica Moldova nu este recomandabilă. Or, în cazul Republicii Moldova opinia acestor organizații este extrem de importantă, reieșind din procesul de monitorizare a transformărilor democratice căruia este supusă.

În ce măsură implementarea sistemului mixt va conduce la reformarea clasei politice în Republica Moldova?

Cu siguranță că răspunsul la această întrebare îl vom afla doar după implementarea modului de vot mixt. De altfel, ideea reformării clasei politice a fost unul din argumentele utilizate de către promotorii respectivului mod de scrutin.

Însă, nu poate fi ignorată experiența statelor vecine – România și Ucraina. Abandonarea de către România a sistemului mixt, precum și intenția clasei politice ucrainene de revenire la scrutinul proporțional, ar putea semnala faptul că sistemul mixt de scrutin nu a soluționat problema calității clasei politice. Acest sistem favorizează tendința de transformare a multipartidismului în bipartidism și sunt dezavantajate partidele nou-formate.

Cine va avea de “câștigat” de pe urma sistemului mixt? Dar de pierdut?

Iarăși, este dificil la moment de indicat cu precizie cine sunt beneficiarii direcți ai scrutinului mixt. Ipotetic, faptul că sistemul mixt de scrutin a fost promovat în special de două partide politice – Partidul Democrat din Moldova și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – ar crea impresia că principalii beneficiari ar fi aceste două formațiuni.

Pentru alegătorii din Republica Moldova aceasta va fi o primă posibilitate de a vota pentru deputați în baza mecanismului majoritar de vot. În același timp, sunt șanse ca mandatul de deputat să sufere mult la capitolul legitimitate în condițiile unui vot majoritar cu un singur tur de scrutin. Mai mult, în sondajele de opinie publicate la Chișinău până la momentul discuțiilor privind modificarea sistemului electoral, subiectul respectiv nu a figurat niciodată printre prioritățile cetățenilor.

Nu trebuie să uităm că practica utilizării acestui tip de scrutin electoral de către statele cu probleme de integritate politică asemănătoare cu situația Republicii Moldova, indică asupra faptului că în cazul scrutinului mixt, precum și a celui majoritar uninominal, principalii beneficiari pot fi: partidele mari, așa cum partidele mici sunt subreprezentate; partidele cu resurse financiare mai substanțiale; partidele aflate la putere și care dețin resurse administrative; liderii locali cu resurse financiare consistente.

Aș vrea să remarc faptul că pentru sistemul politic al Republicii Moldova, important este nu atât modul de scrutin aplicat, cât respectarea normelor legale și a principiilor democrației electorale de către toți participanții la procesul electoral. Or, începând cu anul 2009, rapoartele Misiunilor de observare a alegerilor elaborate de Promo-LEX, au reiterat un șir de probleme de fond ce urmează a fi soluționate, indiferent de tipul sistemului de vot: utilizarea resurselor administrative, coruperea alegătorilor, calitatea listelor electorale, discursul instigator la ură etc.

Când vedeți oportună implementarea acestui sistem? În ce condiții se poate implementa?

În opinia Asociației Promo-LEX, oportunitatea și eficiența utilizării sistemului mixt pentru alegerea deputaților în Parlamentul Republicii Moldova urmează a fi discutată doar după o amplă analiză a problemei și după perfecționarea cadrului legal. Mai exact, Asociația Promo-LEX nu consideră rezonabilă aplicarea sistemului mixt mai devreme de alegerile ordinare din 2022. Corespunzător, există riscul ca alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2018 să nu fie recunoscute libere și corecte dacă vor avea loc în baza acestuia, fără înlăturarea neajunsurilor existente.

Printre problemele invocate de Asociație se numără: constituirea circumscripțiilor electorale uninominale cu încălcarea prevederilor legale; stabilirea premiselor pentru încălcarea principiului egalității votului; carențe în aplicarea principiului egalității puterii electorale; precum și existența unor prevederi legale ce permit aplicarea lacunară a principiului egalității șanselor.

În ce măsură corupția și abaterile privind organizarea alegerilor vor denatura impactul sistemului mixt?

Iarăși este dificil să mă pronunț în termeni exacți, în condițiile în care sistemul mixt de votare în Republica Moldova ar fi aplicat în premieră. Ipotetic, existența unor circumscripții uninominale cu un număr relativ mic de alegători poate determina creșterea importanței factorului financiar și administrativ, în detrimentul celui ideologic.

Impactul sistemului mixt a fost estimat și de Comisia de la Veneția, care a atenționat că în contextul Republicii Moldova, mixtul ar putea favoriza influența mediului de afaceri asupra politicului. De altfel, în Ucraina această influență a fost și este vizibilă.

Asociația Promo-LEX, în contextul celor 14 Misiuni de Observare a Alegerilor organizate începând cu anul 2009, a constatat multiple cazuri ce pot fi calificate drept corupere a alegătorilor de către concurenții electorali. De exemplu, în contextul alegerilor prezidențiale din 2016, au fost raportate cel puțin 27 cazuri ce pot fi calificate drept oferire de cadouri electorale. În același timp, în baza articolului din Codul penal al Republicii Moldova intitulat „Coruperea alegătorilor” a fost pronunțată o singură sentință, prin care 5 persoane au fost amendate cu o sumă echivalentă a 500 euro pentru fiecare.

Care sunt perspectivele și provocările pe care actualul sistem electoral le poate genera în perspectiva următoarelor scrutine electorale?

Pentru Republica Moldova, care a utilizat începând cu anul 1994, când s-au desfășurat primele alegeri parlamentare în baza reprezentării proporționale, alegerile în baza sistemului mixt vor reprezenta o provocare de sistem. Toți actorii implicați (concurenți, alegători, statul, misiunile de observare) vor fi impuși să facă față unor procese cu caracter de noutate, cu riscurile și oportunitățile de rigoare.

Printre oportunitățile oferite de acest tip de sistem se numără consolidarea legăturii dintre alegător și ales; responsabilizarea partidelor în ceea ce privește dezvoltarea organizațiilor teritoriale etc.

De cealaltă parte, sistemul mixt de vot va trebui să facă față unor riscuri importante precum e sporirea costurilor pentru organizarea alegerilor parlamentare și a campaniilor electorale; un șir continuu de alegeri parțiale în circumscripții uninominale; creșterea riscului de corupere a alegătorilor, în special în circumscripțiile uninominale; sporirea riscului fragmentării excesive a electoratului.

O provocare actuală este și faptul că pe rolul Curții Constituționale se află o sesizare care contestă constituționalitatea sistemului mixt. Provocarea devine și mai mare în eventualitatea declarării neconstituționalității acestuia. Nu pot trece cu vederea și faptul că legislația electorală nu a fost ajustată în baza adreselor Curții care atenționează asupra lacunelor privind coruperea alegătorilor, votarea în străinătate, implicarea bisericii, reflectarea în presă, examinarea contestațiilor. Mai mult, Guvernul nu s-a încadrat în termenii stabiliți de Parlament în privința implementării modificărilor legislative pertinente sistemului mixt.

2

Asociația Promo-LEX este o organizație neguvernamentală, înregistrată în 2002, care are drept scop dezvoltarea democrației în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, prin promovarea și apărarea drepturilor omului, monitorizarea proceselor democratice și consolidarea societății civile.

 

Tags: , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu