Globalizarea şi prevalenţa factorului economic au produs puternice reverberații asupra modului în care este proiectată arta și muzica în cadrul societăților europene. Din acest motiv, asistăm la o încercare a curentelor artistice de a ține pasul cu noile provocări specifice secolului XXI.

Anca–Maria Cristescu, masterandă în anul II în cadrul Universității de Muzică București – secția flaut, clasa profesorului dr. Univ. Ion Bogdan Ștefănescu, ne vorbeşte despre perspectivele şi provocările privind dezvoltarea artei şi a muzicii în spaţiul european, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

 01

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, te rog să ne spui care este astăzi locul artei și muzicii în spațiul european. Identifici o schimbare de paradigmă în raport cu anii precedenți?

Anca-Maria Cristescu: Din punctul meu de vedere, arta capătă pe zi ce trece o importanță din ce în ce mai mare. Remarc din ce în ce mai mult  interes și preocupare în dezvoltarea și înțelegerea artelor. Muzica, fiind domeniul în care mă perfecționez, cunoaște în ultima perioadă o evoluție remarcabilă. Mă bucur să văd un interes tot mai mare din partea  publicului și al ascultătorilor de muzică cultă.

Muzica cunoaște un progres raportându-mă la anii precedenți; de astfel doar așa se poate vorbi despre o evoluție și o dezvoltare atât din punct de vedere umană cât și culturală.

Pentru mine, arta  reprezintă un factor important în  emanciparea și  evoluția fiecărui individ și implicit al fiecărui stat.

Consider că interesul către cultură este mai bine dezvoltat și mai pronunțat în spațiul European. Sunt de părere că Europa oferă mai multe posibilități și deschideri muzicienilor și al artiștilor în general, decît în alte părți ale lumii.

În contextul multiplelor crize și clivaje care divizează continental european, care sunt valorile pe care arta și muzica le promovează?

Bineînțeles că fiecare criză și conflict afectează manifestarea propice a artelor și a muzicii. La urmă, artiștii, muzicienii sunt oameni și sunt influențați de orice factor extern, însă face parte din   dezvolatarea și procesul de formare al fiecărui artist în parte. Învățăm să ne “protejăm” și să  ne ferim de factorii care ne afectează activitatea artistică. Din punctul meu de vedere, valorile pe care fiecare artist le promovează sunt direct relaționate cu valorile cu care acesta se identifică.

Fiecare artist în parte poate alege ceea ce dorește să promoveze și să ofere publicului sau auditoriului.

Care este contribuția pe care o aduc artiștii români în cadrul culturii europene?

În ultima perioadă, numărul româniilor care studiază sau care se impun în cadrul culturii europene este din ce în ce mai mare. Acesta este un factor deosebit de important pentru dezvoltarea imaginii țării noastre în context cultural European. Numeroși artiști romîni au dorit să studieze și să se perfecționeze în țări europene unde cultura este la un nivel mai dezvolat sau mai accesibil, acest factor influențând de astfel și contribuțiile aduse țărilor gazdă. Un exemplu elocvent este influența unui artist/ muzician  român  de valoare care activează în cadrul unei instituții universitare sau muzicale, asupra altor tineri români și nu numai, care doresc să își continue drumul muzical alături de un mentor, de o personalitate importantă în domeniul muzical.

Acest tip de influență poate aduce numeroase contribuții atât sistemului de învățământ european cât și asupra dezvoltării imaginii noastre ca români.

Care sunt provocările cu care se confruntă arta și muzica în era globalizării și a digitalizării?

Din punctul meu de vedere provocarea cu care se confruntă arta în această Eră este de a ține pasul cu toate noutățile și de a nu nega sau de a se împotrivi încă de la prima apariție a elementelor ce țin de modernitate, de inovație și de imprevizibilul artei contemporane.

Întotdeauna au existat elementele de noutate care au stârnit reacții adverse și de împotrivire, însă doar timpul a oferit valoare lucrurilor/ artelor. De exemplu lucrări ale celebrului compozitor Johann Sebastian Bach au fost considerate în perioada lui ieșite din tipar, nepotrivite, stârnind reacții de revolta asupra maestrului, însă timpul a oferit grandoare, măreție și importanță capodoperelor sale.

În ce măsură impostura și corupția interferează în domeniul artei și al muzicii?

Mi-ar fi plăcut foarte mult să afirm faptul că impostura și corupția nu intervin în această categorie sensibilă și nobilă precum arta; însă din păcate nu este așa. Peste tot există abuz de putere sau anumite interese care pot afecta viața sau activitatea artiștilor. Este foarte greu să ne menținem acest aer nobil, elegant într-o lume în care fiecare încearcă să își câștige existența fără să țină seamă de semenii săi. Consider totuși că doar noi ne putem salva de acești factori negativi, fiecare își alege propriul drum în funcție de cât este de pregătit să sacrifice, să piardă sau să câștige în viață.

Care sunt perspectivele pe care le identificați cu privire la evoluția artei și muzicii în spațiul european?

Nu cred că aș putea prevedea până unde ar putea evolua și înainta arta și muzica în spațiul European. Din puctul meu de vedere mersul evoluției este unul rapid și nu îmi pot da seama direcția în care se îndreaptă. Văd totodată în spațiul European un interes din ce în ce mai viu și mai activ  al muzicii vechi culte, al instrumentelor preistorice, baroce, poate că lucrurile vor prinde mai mult contur și în această direcție. Acestea sunt întrebările cu care fiecare artist trăiește și pentru care încearcă în fiecare moment să găsească un răspuns.: “Care este viitorul muzicii/artelor?”, “Până unde se poate ajunge pentru a păstra originalitatea și valoarea lucrărilor?” ,“Ce elemente de autenticitate pot aduce eu ca artist asupra unei lucrări?”.

 02

Anca-Maria Cristescu şi-a început studiile muzicale în cadrul Colegiului de Artă „Carmen Sylva” Ploiești, unde a studiat vioară 4 ani după care a început studiul flautului la clasa profesoarei Alina Papară- Borza.

În timpul studiilor muzicale, a obținut  premii și distincții la numeroase olimpiade și concursuri naționale și internaționale.

În perioadă 2013 – 2018, a participat la numeroase masterclass-uri și cursuri de perfecționare atât în țară cât și în străinătate. În această perioadă a fost îndrumată în special de mentorul Mihaela Anica, participând la preselecții pentru burse naționalale și internaționale.

A obținut burse din partea: Fundației Principesa Margareta a României ( 2014, 2016, 2017), Uniunii Muzicienilor Interpreți din Romînia (2015) și bursă Erasmus + ( 2017-2018) pentru a studia în cadrul Universității de Muzică și Artă din Viena.

De-a lungul drumului spre perfecționare muzicală a susținut concerte cu numeroase orchestre prestigioase atât în calitate de solist cât și în calitate de membru al orchestrei. Enumerărm câteva din orchestrele cu care a colaborat: “Camerata regală”, “ Orchestra de Tineret a României”,  Filarmonica “ George Enescu – București”, Filarmonica “ Paul Constantinescu – Ploiești” “ Orchestra Fundației Principesa Margareta a României” ,“ Filarmonica de Stat – Sibiu” etc.

03

 

Tags: , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu