Lipsa educației pacienților bazate pe prevenție și ritmul greoi al adaptării sistemului medical la progresele tehnologice afectează capacitatea oferirii unor servicii de calitate. În acest context, însăși viața și sănătatea pacienților este pusă în pericol, generând numeroase semne de întrebare legate de perspectivele unui stat falimentar.

Diana Velicu este medic stomatolog, absolventa a Facultatii de Medicină Dentară, U.M.F „Carol Davila” Bucureşti, fiind pasionata de ramura Ortodonţiei si ortopediei dento-faciale. Diana ne vorbeşte despre perspectivele şi provocările identificate în cadrul sistemul medical românesc, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

 01

Diana Velicu: În primul rând aș vrea să clarific anumite aspecte. Sunt medic stomatolog, iar sistemul medical în care profesez este în procent de peste 90% privatizat. Răspunsurile pe care le voi oferi reprezintă strict părerea mea formată în timpul studenției, în care am “cochetat” cu sistemul medical de stat.

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, te rog să ne oferi o imagine de ansamblu despre sistemul medical românesc. Care sunt avantajele și dezavantajele pe care le identifici în sistemul medical din România?

Diana Velicu: Marele avantaj este reprezentat de personalul medical competent și încă dornic să facă o schimbare. Prin personal medical mă refer de la medici și până la personalul care se ocupă cu păstrarea curățeniei în unitățile spitalicești. Din păcate, dezavantajele acoperă net avantajele: lipsa personalului calificat, infrastructura care lăsa de dorit, aparatura veche care nu mai este în conformitate cu normele UE și lista poate continua…

Unde plasezi sistemul medical românesc în raport cu sistemele medicale ale statelor membre ale UE?

Din păcate nu suntem la același nivel. În primul rând există diferenţe notabile din punct de vedere legislativ. Țările mai dezvoltate au un sistem de asigurări medicale bine pus la punct și este încurajată noțiunea de prevenție. Cetățenii sunt obligați să se prezinte periodic la control, altfel vor fi sancționați. De asemenea, sunt foarte multe proceduri decontate de stat sau cu o mică contribuție din partea pacientului. Din păcate, în România pacienții vin la medic doar când “îi doare ceva”, pentru că nu sunt educați în acest sens, iar uneori e prea târziu, tratamentul fiind foarte costisitor, depășind mult bugetul acestora.

Care este nivelul corupției și al politizării în cadrul sistemului medical românesc?

Doresc să nu comentez acest subiect. Mulțumesc pentru înțelegere.

În ce măsură condițiile de spitalizare au un impact major asupra ratei mortalității persoanelor internate?

Infrastructura existentă în țara noastră este deficitară, dar nu acest lucru este factorul determinant în incidenţa infecțiilor nosocomiale. Problema se pune în nerespectarea regulilor de asepsie și antiseptie, prezenţa aparținătorilor în saloane în haine “de stradă”, foarte mulți pacienţi internați într-un salon etc., germenii fiind foarte ușor vehiculați. E greșit să generalizăm acest lucru, este adevărat, deoarece starea de sănătate a pacienților depinde și de imunitatea și de bolile preexistente ale acestora. Ca să fiu mai concretă: o anumită bacterie poate să nu afecteze un pacient, pe când pe altul îl poate omorî. Prin urmare, simplul fapt de a respecta regulile enumerate mai sus, poate o aduce o schimbare pozitivă în acest sens.

Cum îți explici exodul medicilor români în străinătate? Care sunt consecințele pe care acest fenomen îl generează asupra sistemului medical românesc?

Consider că medicii care pleacă au motive întemeiate să o facă: unii își doresc să se specializeze și pleacă cu gândul că se vor întoarce într-o bună zi, alții pleacă pentru un salariu mai atractiv sau pentru infrastructura existentă în străinătate. România a educat medici foarte deștepți și competenți, dar din păcate în momentul în care termină facultatea nu mai sunt deloc motivați de către stat. Nu le este asigurată siguranța zilei de mâine. Există mulți medici care își termină specializarea și se trezesc în stradă pentru că nu există posturi pentru ei, lucru care nu este deloc în regulă, împingându-i să ia calea străinătății. Pierdem resursa umană foarte importantă pentru dezvoltarea sistemului medical și ar trebui să se ia măsuri în această privinţă, deoarece urmările pot fi drastice. Prin măsuri nu mă refer la interzicerea plecării acestora, ci la asigurarea condițiilor de lucru decente.

Care sunt perspectivele și provocările pe care le identifici în privința creșterii calității și eficienței sistemului medical din România?

Cea mai mare provocare o reprezintă schimbarea mentalităților. Mulți oameni consideră că “merge și așa”, pentru că și părinții noștri “au putut să se descurce în condițiile date”. Nimic mai greșit. Tocmai de aceea nu evoluăm, pentru că suntem prinși în trecut. Medicina a evoluat, tehnicile se schimbă de la an la an și tehnologia avansează și mai repede. Ca în orice domeniu, pentru a oferi un serviciu de calitate, trebuie să fii în pas cu tehnologia de ultimă generație. Dar cred că deja țintesc prea sus, date fiind condițiile actuale. Consider că primele lucruri care ar aduce o schimbare ar fi respectarea (măcar) a legislației actuale, scăderea nivelului de corupție în unitățile spitalicești de stat și salarii decente.

02

Numele ei este Diana Velicu şi provine din Lupeni, Hunedoara. Primii 19 ani din viaţă i-a dedicat schiului alpin de performanță, fiind componentă a Lotului Național și Olimpic, şi reprezentând România cu succes la Festivalul Olimpic al Tineretului European. Local, a fost componentă a echipei de schi alpin a C.S.S. Petroșani și Universitatea Petroșani, obținând 6 titluri de campioană națională. Susține că „sportul este un element esenţial de educaţie”. A învăţat să lupte pentru orice victorie, dar mai important să se mândrească cu numele României.

Acelaşi spirit l-a păstrat şi în timpul studiilor de la Facultatea de Medicină Dentară, U.M.F „Carol Davila” Bucureşti. În timpul studenţiei a fost bursieră datorită rezultatelor academice, premiată pentru iniţiative în proiecte ştiinţifice şi lider al studenţilor. De asemenea, a dezvoltat o pasiune către ramura Ortodonţiei si ortopediei dento-faciale, motiv pentru care s-a implicat activ în proiecte de cercetare, unele fiind premiate la congrese de specialitate. Interesul către educaţie şi sistemul de sănătate, au recomandat-o ca Vicepreşedinte al European Dental Students’ Association şi a participat la consultări la Parlamentul European. Performanţele obţinute, au fost recunoscute de către Uniunea Studentilor din România, care au onorat-o în cadrul Galei Studentului, cu titlul de „Studentul Anului la Medicină in 2016” si de Liga Studenţilor Români din Străinatate, care la inceputul anului 2017 au desemnat-o printre cei 7 finalişti ai premiului „Studentul anului în România”, în 2018 ea fiind marea câştigătoare a aceleiaşi categorii.

Absolvirea studiilor a fost acompaniată cu un „cadou” pe măsura, fiind admisă la programul de rezidenţiat în Ortodonție și ortopedie dento-facială al University of California Los Angeles (UCLA), fiind primul român vreodată admis în acest program, cotat numărul 1 în Statele Unite ale Americii.

03

 

Tags: , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu