Euroscepticismul în creştere din Europa poate însemna sfârşitul proiectului european, dat fiind că tot mai mulţi politicieni dau vina pe Uniunea Europeană pentru problemele cu care se confruntă ţările lor. Pentru a combate acest fenomen, accentul trebuie pus pe educaţie, motiv pentru care şcoala ar trebui să le ofere tinerilor informaţiile necesare pentru a înţelege rolul şi mecanismele de funcţionare ale Uniunii Europene.

Claudiu Ciprian Tănăsescu, europarlamentar din grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D), a analizat perspectivele și provocările privind implementare în școli a unui curs despre Uniunea Europeană, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

 1

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să ne prezentați o imagine de ansamblu despre nivelul de cunoștințe al elevilor de liceu despre Uniunea Europeană. Care sunt problemele pe care le-ați identificat?

Claudiu Ciprian Tănăsescu: Trebuie spus că programa de învățământ pentru licee cuprinde, anexate diferitelor materii socio-politice, capitole despre Uniunea Europeană și instituțiile europene, dar fără a intra în detalii. Ori, eu cred că o astfel de materie trebuie să explice unui tânăr, aflat la începutul maturității, cum funcționează Uniunea Europeană, care este impactul asupra vieții și societății și nu în ultimul rând care îi sunt drepturile și obligațiile în Uniunea Europeană. La aceste cursuri, tinerii ar trebui să își poată însuși, în termeni simpli și pe înțelesul tuturor, noțiunile de bază privind Uniunea Europeană și să înțeleagă  importanța calității de membru al Uniunii Europene sau care sunt valorile care fac din Uniunea Europeană una dintre cele mai importante construcții politice ale secolului XX.

Care este stadiul demersului inițiat de dumneavoastră privind introducerea la nivel european a unui curs despre Uniunea Europeană pentru elevii din ani terminali?

Eu am gândit acest proiect pe două direcții. Prima ar fi introducerea în România a unei materii despre Uniunea Europeană, urmând ca după o perioadă de timp, să spunem două, trei cicluri școlare, rezultatele să fie analizate și inițiativa să fie implementată la nivelul tuturor statelor membre. Mai mult, cred că acest proiect ar trebui subvenționat de la bugetul Uniunii Europene și spun asta având în vedere că materia poate fi principalul mijloc de educare și cultivare a unui spirit european, în adevăratul sens al cuvântului.

A doua direcție este aici la Parlamentul European, unde suntem în curs de redactare a unei declarații scrise pe care urmează să o prezentăm colegilor mei europeni, cu propunerea de a o susține. Dacă aceasta va ajunge pe ordinea de zi a Parlamentului European și va fi adoptată putem vorbi despre pașii următori, respectiv implicarea Comisie Europene în chestiune și pornirea unui demers legislativ. Cu alte cuvinte, suntem la primii pași, care în opinia mea sunt și cei mai anevoioși. Să aduci această idee în dezbaterea europeană înseamnă să convingi reprezentanții celorlalte națiuni și grupuri politice din Parlamentul European de valabilitatea argumentelor tale și de justețea demersului.

Cum vedeți dumneavoastră elaborarea programei pentru acest curs? Care sunt temele care ar trebui abordate de către profesori?

Dacă luăm cele 36 de săptămâni ale anului școlar, un eventual manual ar putea răspunde, pe parcursul a 18 lecții la următoarele întrebări:

–        De ce este necesară Uniunea Europeană?

–        Are ideea europeană o evoluție istorică?

–        Brexit-ul, tendință europeană sau accident istoric?

–        Care sunt avantajele exercitării calității de  stat membru al Uniunii Europene?

–        Care sunt mecanismele de decizie legislativă la nivelul Uniunii Europene?

–          Este mecanismul de codecizie legislativă cheia reflectării în legislația europeană      a vocii cetățenilor, dar și a guvernelor naționale ?

–        Care sunt Instituțiile Uniunii Europene și legăturile dintre ele?

–        Este Parlamentul European o instituție aproape de cetățenii săi?

–        Cât și de ce este important votul  nostru pentru Uniunea Europeană în general și pentru a ne trimite reprezentanții Parlamentul European, în mod special?

–        În raport cu avantajele aduse în viața cotidiană a cetățeanului european, este costisitoare finanțarea instituțiilor europene?

Cu alte cuvinte, eu cred că acest curs ar trebui să permită tinerilor să contextualizeze impactul pe care Uniunea Europeană îl are în viața lor și de asemenea, să le pună la dispoziție noțiunile generale privind înțelegerea funcționării acesteia.

Care sunt rezultatele pe care le preconizați în cazul în care cursul despre UE va fi introdus în programa școlară?

O conștientizare a etapei istorice pe care o trăim și conștientizarea impactului pe care îl are calitatea de membru a Uniunii Europene. De asemenea ar trebui să fie baza unei educații menită să respingă euroscepticismul.

În ce măsură acest curs va contribui la combaterea propagandei eurosceptice și anti europene? Dar la înțelegerea importanței calității de

Contribuția la combaterea euroscepticismului va fi determinantă, ca și în cazul importanței înțelegerii a calității de a fi membru al Uniunii Europene. Personal, consider că fără o educație în acest sens noi europenii lăsăm viran un teren unde sloganurile și discursurile eurosceptice sădesc încet, dar sigur sămânța neîncrederii în viitorul Uniunii Europene.

Care sunt provocările pe care le identificați în privința implementării în școli a cursului despre UE? Ați întâmpinat reticență din partea colegilor din Parlamentul European în vederea susținerii acestui demers?

Marea provocare va fi introducerea acestei materii în planurile de învățământ ale țărilor membre știut fiind faptul că națiunile Uniunii Europene au sisteme de învățământ cu o metodologie și o structură diferită. Nu pot să spun că în discuțiile mele cu colegii reprezentanți ai altor state am întâmpinat reticență. Mai degrabă pot afirma că s-au arătat interesați de subiect și dornici de a susține acest proiect. Interesați și dornici să se implice sunt mai ales europarlamentari din țările unde euroscepticismul pare să câștige teren, precum Franța sau Germania, dar și austrieci sau olandezi.

 

Tags: , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu