Vehicularea de către Comisia Europeană a introducerii unui plafon pentru plata subvenţiei agricole creează o puternică împotrivire în rândul statelor din centrul Europei, precum Cehia şi Slovacia, unde există mari exploataţii agrare.

Pusă sub presiunea reducerii bugetului UE pentru Politica Agricolă Comună, Comisia Europeană a lansat în dezbatere la sfârşitul lunii decembrie 2017 un draft în care se propune plafonarea plăţilor agricole directe la sume cuprinse între 60.000 şi 100.000 euro pe exploataţie, indiferent de suprafaţa lucrată de ferme.

Pentru ţări şi regiuni din fostul lagăr comunist care au păstrat marile ferme  şi după 1989, precum Cehia, Slovacia şi estul Germaniei, o asemenea măsură ar reprezenta o mare lovitură.

Media suprafeţei exploatate în cadrul unei ferme din aceste ţări este cu mult peste media europeană de 16,1 ha/fermă: 133 ha în Cehia, 80,7 ha în Slovacia, 58,6 ha în întreaga Germanie. Calculele guvernului de la Praga arată că, dacă plafonul ar fi stabilit la 100.000 euro per exploataţie, atunci Cehia ar mai absorbi doar 800 milioane de euro anual în subvenţii directe, faţă de 1,2 miliarde euro în prezent.

Dezbaterea la nivel european devine tot mai tensionată între cei care doresc păstrarea actualei stări de fapt, care argumentează prin numărul mare de locuri de muncă oferite de marile exploataţii, şi cei care susţin introducerea plafonului, atât pentru reducerea cheltuielilor UE, cât şi pentru stimularea competiţiei şi a fermelor mici şi mijlocii., considerate a reprezenta un model de dezvoltare agricolă mai durabilă.

Comentariu Europunkt: Pentru România, unde dimensiunea medie a fermelor este de 3,6 ha/exploataţie, măsura ar urma să afecteze negativ un număr relativ redus de mari companii. În schimb, prin diminuarea avantajelor oferite marilor exploataţii, plafonarea subvenţiilor agricole directe ar reduce din dezavantajul competitiv al fermierilor mici şi mijlocii.

Sursa: Politico

 

Tags: , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu