Opţiunea pro-europeană a Republicii Moldova a fost decredibilizată de percepţia populară privind creşterea corupţiei la nivelul clasei politice locale. În prezent, ea este puternic atacată de preşedintele Igor Dodon, cu vederi pro-ruse. Dacă Partidul Socialiştilor, care l-a susţinut pe Dodon în alegeri, va câştiga alegerile parlamentare din 2018, retorica anti-europeană a preşedintelui se va transforma probabil în realitate.

În ce condiţii poate continua parcursul european al Republicii Moldova? Ludmila Stuparu, doctorandă la Facultatea de Științe Politice a Universitatii din Bucureşti şi coordonator de programe în cadrul Centrului de Inovare şi Politici din Moldova, analizează ce s-a făcut până acum şi ce rămâne de făcut în continuare, în vederea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, într-un interviu acordat pentru Europunkt, lui Vladimir Adrian Costea.

 ludmila stuparu-cipm

Vladimir Adrian Costea: Cum apreciezi evoluția din ultimul timp a relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, în special pe plan politic și economic?

Ludmila Stuparu: Cred că trebuie să definim în primul rând ce înseamnă „ultimul timp” pentru că evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a parcurs etape diferite. Dacă din 2009 până în 2014, Moldova era văzută de Bruxelles drept o poveste de succes a Parteneriatului Estic, iar relațiile bilaterale erau, să zicem, armonioase, din 2015 paradigma s-a schimbat în mod considerabil. Acum retorica Uniunii Europene atunci când face referire la Republica Moldova este mai dură. Un oficial de la Delegația UE în Moldova a folosit expresia de „tough love” atunci când s-a referit la relația cu Guvernul de la Chișinău.

Și ca să revin la întrebarea dumneavoastră, relația politică dintre Republica Moldova și UE nu mai e lapte și miere. Uniunea Europeană urmărește cu mare atenție și suspiciune acțiunile Guvernului de la Chișinău, iar cel din urmă încearcă să remedieze această relație încordată adoptând legi și reforme, ale căror implementare de fapt nu se întâmplă. Această galopare în a adopta legi și reforme pentru îndeplinirea condițiilor sectoriale impuse de UE are la bază ambiția partidului de la guvernare de a convinge Comisia Europeană că respectă criteriile politice pentru a obține asistență financiară. Ori, Bruxellesul nu mai este atât de ușor de păcălit și astfel relația rămâne încordată între Moldova și UE, chiar dacă există o cooperare strânsă în baza Acordului de Asociere.

Cât privește relația UE – Republica Moldova pe plan economic, lucrurile stau mai bine. După ce Guvernul de la Chișinău a semnat Acordul de Asociere cu UE, producătorilor autohtoni  li s-au creat noi oportunități economice și acum au posibilitatea să exporte pe Piața Unică Europeană. Evident, această posibilitate este strict condiționată de respectarea standardelor europene. Însă, spre surprinderea mea, Republica Moldova a făcut progrese în această direcție. Anul trecut am participat la elaborarea unui studiu legat de progresul țărilor din Parteneriatul Estic în adoptarea și implementarea standardelor europene și am constatat că Republica Moldova a reușit să adopte 76.04% din standardele europene impuse de UE în Acordul de Asociere. Această reușită la nivel instituțional a contribuit și la creșterea exporturilor moldovenești către UE, care au atins o cotă de piață de 65% în 2017 din care 39% din totalul mărfurilor moldovenești au ajuns în România.

Care sunt factorii care au influențat dinamica relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană?

Cel mai important factor a fost revoluția din 7 aprilie 2009 atunci când cetățenii Republicii Moldova au manifestat public pentru schimbarea direcției țării și orientarea politicii de la Chișinău către integrare euroatlantică, considerată a fi singura soluție reală pentru  dezvoltarea țării. La acel moment, 63% din populația Republicii Moldova susținea vectorul de integrare europeană a țării. Din păcate, însă, numărul susținătorilor parcursului european al Republicii Moldova a scăzut constant din 2013 încoace, scădere cauzată de lipsa unei voințe politice ferme din partea alianței pentru integrare europeană pentru reforme, dar mai ales din cauza corupției partidelor care se auto-intitulează pro-UE.

Care sunt principalele obstacole pe care Republica Moldova le-a întâlnit în vederea integrării în Uniunea Europeană?

Până în 2015 consideram că principalul obstacol în calea integrării europene era lipsa unui consens politic în privința direcției țării. Spre exemplu, în România, după ’90, toate partidele politice de orice culoare aveau ca direcție comună integrarea euro-atlantică. Însă acum acest aspect mi se pare de mult mai puțin important în comparație cu problema corupției, care mi se pare obstacolul principal. Elita politică de la Chișinău, care se auto-declară pro-europeană este coruptă și nici nu se mai străduiește să ascundă acest lucru de oameni. Politicienilor le este frică să adopte și să implementeze reforme reale astfel încât să nu ajungă pe urmele politicienilor români condamnați pentru fapte de corupție.

Cel mai îngrijorător lucru e că societatea deja dă semne de resemnare și neîncredere în orice inițiativă în direcția integrării europene. Unii chiar asociază parcursul european cu expansiunea corupției, mai ales în lumina infamului furt al miliardului din băncile moldovenești.

Care sunt consecințele depărtării de Uniunea Europeană în raport cu dimensiunea corupției din Republica Moldova?

În primul rând nu putem zice că Republica Moldova deja s-a depărtat de UE, cel puțin atât timp cât avem un guvern și o majoritate parlamentare care declară consecvent că obiectivul prioritar de politică internă și externă este integrarea europeană a țării.

Însă înțeleg la ce vă referiți, a avut loc un declin în relația UE – R. Moldova, care are niște consecințe.

În primul rând e vorba de blocarea asistenței micro-financiare pentru dezvoltare până la realizarea unor reforme concrete în sistemul judiciar și impunerea unor condiționalități.

În al doilea rând, optimismul UE în ceea ce privește Moldova, precum și alte țări din regiune, a scăzut, ceea ce a dus la suspendarea de facto a politicii de extindere. Reluarea acestei politici depinde de cât de ferme sunt aceste țări în privința reformelor prevăzute în acordul de asociere.

Cum influențează politica externă a Președintelui Igor Dodon relația cu Uniunea Europeană?

Deocamdată nu o influențează în niciun fel. Igor Dodon nu este luat în serios nici intern, nici de UE și nici măcar de Rusia lui Putin.

Care sunt consecințele pe care apropierea de Rusia a Președintelui Igor Dodon le generează asupra relațiilor diplomatice cu Uniunea Europeană?

Eu nu cred că Igor Dodon ne îndepărtează de UE prin declarațiile lui populiste. El este irelevant și pentru Putin. Ceea ce ne îndepărtează de UE este politica internă, nu cea externă. Pentru a ne apropia de UE avem nevoie de voința Guvernului și Parlamentului de a reforma cu adevărat instituțiile de stat, în special instituțiile anticorupție, Centrul Național Anticorupție, Procuratura și Autoritatea Națională pentru Integritate. Ori, este clar atât pentru societatea civilă din Moldova, cât și pentru Comisia Europeană că actuala elită politică de la Chișinău nu vrea să implementeze aceste reforme, ci doar le menționează frumos pentru a obține asistența financiară de la partenerii europeni.

În contextul instabilității din spațiul regiunii estice a Europei, cum consideri că ar putea fi îmbunătățite relațiile diplomatice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană?

Diplomația moldovenească nu va putea masca niciodată rezultatele slabe față de UE. Progresele pe plan diplomatic vor veni natural, odată cu progresele interne.

În ce măsură consideri oportună integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană? Pot exista perspective europene în absența integrării Republicii Moldova în UE?

Eu mi-aș dori foarte mult ca Republica Moldova să devină un stat funcțional, membru al Uniunii Europene. Dar pentru a face posibil acest lucru e nevoie de o altă elită politică, scenariu ce pare dificil de atins în noul context. Actualele partide de guvernare s-au compromis deja și se agață de orice pârghie pentru a se menține la putere. Un exemplu, în acest sens, este modul în care au adoptat pe repede înainte noul sistem de vot în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția. Scrutinul mixt ajută partidele de la putere, în special Partidul Democrat, să acumuleze necesarul de mandate pentru a face o nouă alianță de guvernare. În schimb, acest sistem reduce șansele intrării unor forțe noi, precum Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr.

Nu, nu pot exista perspective europene în absenţa integrării europene căci Republica Moldova nu are o cultură democratică puternică și, fără Uniunea Europeană, am ajunge într-o groapă a sub-dezvoltării.

 Ludmila Stuparu_Project on EU standards 3

Ludmila Stuparu este doctorandă la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității din București, unde cercetează domeniul cooperării pentru dezvoltare și abordarea Uniunii Europene în furnizarea asistenței externe țărilor în curs de dezvoltare, cu precădere Republicii Moldova.

Fiind interesată de politicile publice și cum acestea contribuie sau nu la bunăstarea cetățenilor, Ludmila s-a orientat către o carieră în sectorul public non-guvernamental, acumulând expertiză în cercetare și advocacy pe subiecte precum anticorupție, anti-sărăcie, economia integrării europene, dar și securitatea energetică.

Ludmila activează în sectorul non-guvernamental încă din 2012, ocupând poziții de cercetător în științe politice, coordonator de programe și director executiv în cadrul organizației Centrul Român de Politici Europene și al Reprezentanței din Republica Moldova a Centrului Român de Politici Europene. În prezent, Ludmila este coordonator de programe al Centrului de Inovare și Politici din Moldova (www.cipm.md), think-tank care își propune să faciliteze integrarea politică și economică a Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin analize și dezbateri. În cadrul acestui think-tank, Ludmila coordonează proiecte în domeniul standardelor europene și monitorizează relația UE – Republica Moldova.

 

Tags: , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu