Interviu/ Vlad Măcelaru, delegat de tineret al României la ONU: “Atitudinea tinerilor față de mediul politic este una rezervată sau chiar indiferentă”

Prin participarea activă, tinerii îşi pot aduce contribuţia la identificarea celor mai eficiente soluții în vederea rezolvării problemelor cu care se confruntă comunitatea internațională. Din păcate, în România, implicarea tinerilor în diplomație și în procesele democratice a înregistrat progrese reduse.

Vlad Măcelaru, delegat de tineret al României la ONU, a analizat perspectivele şi provocările privind implicarea tinerilor în diplomaţia românească, într-un interviu acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: Care este la ora actuală nivelul de implicare al tinerilor în diplomația României? Consideri că s-au înregistrat progrese față de anii precedenți?

Vlad Măcelaru: Sunt puține studii bazate pe implicarea tinerilor în diplomația României, dar cele care există ne spun că atitudinea lor față de mediul politic este una rezervată sau chiar indiferentă. Atractivitatea diplomației e mică în rândul lor iar oportunitățile, chiar dacă existente, poate nu reușesc să se facă văzute sau să ofere căi de intrare bazate pe aptitudinile celor interesați.

Pentru a răspunde la întrebare, trebuie mai întâi să avem un termen de comparație cu alte țări în privința implicării tinerilor în diplomație și în procesele democratice și/sau civice.

În democrațiile cu tradiție, experiență și un oarecare succes, implicarea tinerilor nu e cu mult mai mare decât în România. Dar oportunitățile de implicare și viziunea societății asupra tinerilor care sunt activi este diferită.

Putem observa procentajul tinerilor care au ieșit la vot la ultimele alegeri în România și Europa: 29% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au votat la ultimele alegeri Parlamentare din România; în Marea Britanie 60% dintre tineri au votat în 2017; procente similare întâlnindu-se în Franța și Germania.

Cu toate acestea, la ultimele alegeri Prezidențiale din România, aproape 60% dintre tineri au votat. Având în vedere diferența de putere decizională dintre Parlament și Președinție, putem deduce o anumită lipsă de cunoaștere a funcționării autorităților statului dar, conform unui studiu, și o anume “lipsă de variante” la alegeri.

La nivel european suntem puțin peste medie când vine vorba de implicarea tinerilor în structuri politice, dar mult sub medie la apartenența de organizații care promovează drepturile umane, dezvoltarea globală, cultura sau comunitatea locală.

Progrese există, dar sunt încete. Organizații pentru tineret și ONG-urile care se concentrează pe această grupă de vârstă ajută la informarea și implicarea tinerilor. Îi ajută pe mulți să facă primul pas și îi încurajează să continue. Cu cât faci asta de la o vârstă mai fragedă, cu atât îți va fi mai ușor și natural pe viitor.

Care este rolul tinerilor în reprezentarea politicii externe a României?

Puţine organizaţii de tineret din România sau pentru români se implică în politica externă a ţării. Desigur, noi o reprezentăm la un nivel destul de înalt, dar, practic, informaţiile, discuţiile şi activităţile avute în cadrul ONU aduc informaţie înspre noi într-un mod “inbound”, din exterior spre interior, prin rezoluţii şi recomandări pe care noi încercăm să le transmitem mai departe oficial la nivel de Minister, în ţară.

Unele organizaţii studenţeşti din Diaspora se implică şi colaborează cu Ambasade ale României şi diferite structuri statale externe, promovând, în principal interesele românilor din ţara respectivă, poate nu în special politica externă. Pot menţiona Liga Studenţilor Români din Străinătate, care are în jur de 12.000 de membri în peste 50 de ţări.

La universităţile din afara ţării, unde este un număr ridicat de români, se creează uneori societăţi pentru studenţii români care pot promova interesele acestora, la nivel local.

În ce măsură tinerii sunt pregătiți pentru a oferi expertiza necesară diplomației românești?

Antipatia tinerilor faţă de politică se observă şi în felul în care aceştia iau decizii referitoare la viitorul lor, majoritatea evitând implicarea în politică. Poate cea mai mare vină o au partidele politice şi statul, prin efortul slab pe care îl depun având în vederea atragerii interesului celor tineri.

Din nou, majoritatea organizaţiilor active în acest sens sunt ONG-uri precum UN Youth Romania, care promovează valorile Naţiunilor Unite în România prin diferite proiecte destinate tinerilor. Şcoli de vară sau schimburi de tineri care folosesc activităţi, prelegeri sau workshop-uri ce informează până la un anumit nivel tinerii participanţi despre politica internaţională şi importanţa diplomaţiei.

Dar aceste activităţi şi proiecte sunt accesate, în mod normal, de aceiaşi tineri care au un interes spre acest domeniu; cred că este nevoie de mai multe planuri de acţiune dedicate celor care au un mic interes spre politică. Scopul este de a străbate preconcepţiile şi de a-i încuraja pe cei care sunt slab informaţi sau dezinformaţi şi şi-au format o părere negativă să se implice şi să afle mai multe. În acest fel putem accesa şi acea resursă de tineri care ne poate oferi viitori lideri şi participanţi activi din punct de vedere civic şi democratic.

Cum se pot implica în mod concret tinerii cu privire la acțiunile de politică externă ale României? Care sunt facilitățile care le sunt oferite tinerilor pentru a se implica în mod activ? Totodată, care sunt obstacolele cu care aceștia se confruntă?

Organizaţiile de tineret sau structurile studenţeşti iau uneori pasi direcţi când vine vorba de a reacţiona la deciziile de politică externă sau internă ale României. Aceste organizaţii au aceleaşi activităţi de informare şi acţiune menţionate anterior şi, când e nevoie, sunt prezente ca actori civici în suportul sau dezacordul poziţiilor luate politic de stat. Pot da ca şi exemplu ANOSR (Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România), ACTEDO (Centrul de Acţiune pentru Egalitate şi Drepturile Omului), Societatea Europeană pentru Justiţie, Consiliul Tineretului din România sau Centrul Român pentru Politici Europene.

La nivel extern, Uniunea Europeană oferă diferite oportunităţi de implicare prin European Youth Portal, Erasmus+ sau Central European Iniţiative. De asemenea, sunt organizaţii naţionale ce au acces la organisme europene şi globale prin care nevoile tinerilor din România pot ajunge să fie reprezentate la un nivel mai înalt, precum European Youth Forum, World YMCA, AIESEC, World Scouts şi altele. Prin aceste programe pot fi accesate internship-uri, şcoli de vară sau proiecte, toate având programe care pot dezvolta capabilităţi diplomatice şi pot informa pe teme relevante.

Seminarele Sport Diplomacy, organizate de Comisia Europeană discuta, printre altele, şi despre cum poate o ţară să îşi promoveze poziţia internaţional prin sport.

Vlad Măcelaru are 24 de ani și e din Brașov. După terminarea liceului în 2012 a decis să meargă mai departe de granițele tării, în Olanda, unde a studiat business și management. În al treilea an de facultate i s-a oferit oportunitatea să studieze societatea și cultura Japoniei într-un schimb de experientă de 6 luni la Tokyo.

Experiența din străinătate l-a împins să fie curios și pasionat de tehnologie, însă nu l-a împiedicat să se întoarcă cu gândul spre casă, fiind atât de departe de origini. La terminarea studiilor a devenit voluntar al Ligii Studenților Români în Străinătate, unde a oferit sprijin prin proiectele de mentorat pentru tinerii ce vor să studieze în Europa.

Începând cu septembrie 2017, alături de Ioana Covei, Vlad este delegat de tineret al României la ONU, este stabilit în Bucureşti, unde îşi canalizează energia pentru a găsi şi aduce împreună oamenii ce susţin şi contribuie la proiecte de educaţie, sănătate şi tehnologie.

Programul Delegat de Tineret la ONU a debutat în România în 2006, fiind deja o tradiție în țara noastră. În prezent, acesta se desfășoară sub egida Ministerului Tineretului și Sportului și a Ministerului Afacerilor Externe, țara noastră fiind una dintre cele aproximativ 36 de state membre ONU din totalul de 193, care susțin această inițiativă. Scopul programului este de a antrena tinerii cu potențial cu vârste între 18-25 ani în activitatea celui mai mare for decizional global și de a-i mobiliza în activitățile de tineret din țară.

Mandatul nostru presupune reprezentarea intereselor tinerilor din România în cadrul Organizației Națiunilor Unite, atât la cea de a 72-a sesiune a Adunării Generale de la New York, din octombrie, cât și în cadrul lucrărilor Comisiei pentru Dezvoltare Socială, din luna februarie 2018. În afara deplasărilor la ONU, realizăm consultări cu tinerii din țară, implicându-ne în evenimente referitoare la problematici de tineret, dar și organizând întâlniri și proiecte alături de alți tineri români, prin care să promovăm Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a Națiunilor Unite și alte priorități pentru tineret.