Ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Euratom reprezintă o provocare majoră pentru statele membre, cu implicații economice, financiare, sociale și politice complexe asupra întregului acquis comunitar. Brexit-ul va avea repercusiuni asupra uneia dintre cele mai importante comunități românești situată în afara granițelor țării. Potrivit ultimului recensământ, peste 300.000 de români se află în Regatul Unit, însă autoritățile de la București estimează că pe teritoriul britanic se află peste 400.000 de români. Dintre aceștia, peste 230.000 de români lucrează în Regat, depășind numărul muncitorilor imigranți portughezi (219.000), italieni (192.000) și francezi (165.000).

Pornind de la impactul Brexit-ului, Natalia-Elena Intotero, Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, ne oferă o imagine de ansamblu cu privire la rolul Ataşatului pentru diaspora de a informa şi sprijini cetăţenii români din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

ph.2

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să ne spuneţi care este impactul pe care Brexit-ul îl produce asupra comunităţii de români din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Care sunt neclarităţile pe care Brexit-ul le produce în rândul cetăţenilor români?

Natalia-Elena Intotero: Relația dintre Marea Britanie și România este caracterizată de existența unui parteneriat strategic semnat în anul 2003 și actualizat la noul statut al României de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO. Din partea României, există un interes crescut pentru continuarea şi intensificarea colaborării cu Marea Britanie în domeniile politic, economic, al securității şi al politicii externe. Însă respectarea drepturilor cetățenilor români din Regatul Unit rămâne o prioritate de vârf a autorităților române.

Pentru România este foarte important de urmărit impactul Brexit asupra celor peste 300.000 de cetățeni români care trăiesc în Marea Britanie și Irlanda de Nord. Românii constituie unul dintre grupurile semnificative din punct de vedere demografic de pe teritoriul Regatului Unit, iar protecția drepturilor și a intereselor acestora este crucială. Poziția de negociere fermă a Uniunii Europene a adus vești bune pentru români, deoarece preocuparea principală a negociatorilor a constituit-o protecția drepturilor cetățenilor – precum dreptul la ședere, liberă circulație, muncă și asistență socială.

În urma negocierilor purtate până în prezent, Uniunea Europeană și Marea Britanie au căzut de acord că cetățenii europeni cu reședința legală în Marea Britanie (și reciproca), precum și membrii de familie ai acestora, vor continua să beneficieze de drepturile conferite de legislația europeană, în baza obținerii unui nou statut (settled status). Astfel, cetățenii români care vor dobândi acest statut, vor putea să continue să locuiască, să muncească și studieze în Marea Britanie. De îndată ce procedurile exacte vor fi stabilite, cetățenii români trebuie să depună o cerere online pentru a primi noul statut. Criteriile pentru obținerea acestuia sunt aceleași cu cele pentru obținerea rezidenței permanente. Pentru cetățenii care dețin deja rezidența permanentă, cererea va fi aprobată gratuit și fără a face alte verificări. O altă categorie de români afectată de Brexit este cea a studenților. Taxele de școlarizare pentru români ar putea crește la nivelul celor aplicate azi cetățenilor non-UE. Cu toate acestea, pentru anul academic 2017 – 2018, taxele au rămas aceleași. Mai mult decât atât, universitățile britanice au continuat să acorde împrumuturi de studii pentru tinerii din România.

Suntem în contact permanent cu Ministerul Afacerilor Externe și monitorizăm îndeaproape evoluția și problematicile specifice comunității de români din Marea Britanie.

Pe această cale, permiteți-mi să fac un apel către toți cetățenii români care intenționează să se stabilească în Regatul Unit, să se informeze corespunzător înaintea plecării în afara țării și să își ia toate măsurile de siguranță pentru a evita situații dificile. Bineînțeles, în cazul în care aceștia solicită sprijin autorităților din România, atât Ministerul Afacerilor Externe (MAE), cât și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MpRP) le stau la dispoziție.

Care sunt demersurile iniţiate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în vederea informării românilor din Regat asupra consecinţelor ieşirii Marii Britanii din UE?

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a inițiat un proces de consultare cu reprezentanții organizațiilor și asociațiilor românești din Marea Britanie și Irlanda de Nord privind drepturile cetățenilor în contextul Brexit.

În urma consultărilor, au fost analizate sugestiile și propunerile primite din partea românilor din Marea Britanie, fiind transmise și către ministerele de resort, în scopul includerii acestora în mandatul de negociere al reprezentanților români la Bruxelles.

Implicarea responsabilă și oportună a cetățenilor contribuie foarte mult la formularea, de către autorități, a unui mandat realist și solid de negociere cu organismele europene, astfel încât drepturile și libertățile românilor care au ales să trăiască în Marea Britanie să fie garantate. Mai mult decât atât, oficiali ai MpRP au efectuat vizite oficiale de lucru în Marea Britanie. În cadrul acestora, s-a reiterat disponibilitatea părții române de a coopera cu autoritățile britanice și cu instituțiile europene pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă românii din Marea Britanie.

Totodată, la nivelul Guvernului, a fost constituit un mecanism interministerial care are scopul de a fundamenta mandatul general și mandatele sectoriale ale României și de a urmări procesul de negociere a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acest mecanism este organizat astfel:

  • Consiliul interministerial pentru Brexit – care oferă liniile politice pentru definirea pozițiilor României, mandatul general și mandatele sectoriale. Acest Consiliu este condus de prim-ministru și coordonat de ministrul delegat pentru afaceri europene, iar din componența lui fac parte mai multe ministere. Domnul subsecretar de stat, Victor Ionescu, este reprezentantul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni în acest consiliu;
  • Comitetul de pilotaj – care urmărește procesul de negociere UE – UK;
  • Comitetul de coordonare a afacerilor europene – care asigură o informare constantă a tuturor ministerelor și oferă cadrul necesar pentru dezbateri ocazionale;
  • Grupuri de lucru inter-ministeriale, organizate la nivel tehnic.

Fac precizarea că mecanismul acesta este în curs de actualizare, iar organizarea și funcționarea lui va fi modificată, ca atare unele din structurile prezentate aici nu vor mai exista în această formă.

Evoluția de până acum a procesului de negociere a relevat importanța organizării, la nivel național, a unei structuri de coordonare interministerială pe tema dosarului Brexit. Acest lucru permite ca, pe tot parcursul negocierilor, ulterior notificării activării articolului 50 TUE de către UK, România să fie pregătită, la nivel politic și tehnic, pentru promovarea la nivelul instituțiilor europene a pozițiilor sale prioritare, definite și evaluate permanent în urma unui proces de coordonare inter-ministerială.

Totodată, din dorința unei legături constante cu românii stabiliți în UK, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este într-un dialog deschis cu misiunea diplomatică a României din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și căutăm în permanență soluții constructive la problemele cu care se confruntă aceștia.

Care este stadiul actual privind trimiterea unui Ataşat pentru diaspora în Regatul Unit? Care este orizontul de timp în vederea finalizării demersurilor necesare pentru îndeplinirea acestui obiectiv?

Trimiterea în misiune permanentă a unui atașat de diaspora reprezintă o măsură importantă în vederea implementării acțiunilor privind dialogul permanent cu membrii comunității românești, prevăzute în Axele strategice ale Guvernului României în contextul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Urmare a demersurilor administrative ale Ministerului pentru Românii de Pretudindeni, Prim-ministrul României a aprobat trimiterea în misiune permanentă, din partea MpRP, a unui atașat de diaspora în vederea gestionării problematicii generate de Brexit, cu impact asupra comunității românești. Propunerea privind atașații de diaspora a fost reiterată în cuprinsul Memorandumului cu tema „Consolidarea capacității de răspuns a ministerelor cu atribuții în domeniul combaterii și prevenirii fenomenului exploatării prin muncă a cetățenilor români din Spania, Italia și Marea Britanie. Plan de măsuri sectoriale față de evoluția acestui fenomen”, avizat de Ministrul Afacerilor Externe și aprobat de Prim-ministrul României.

În conformitate cu prevederile legislative, MpRP cooperează cu MAE pentru trimiterea de personal propriu MpRP în cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, fără afectarea schemei de personal a MAE, fiindu-le aplicabile dispoziţiile legale în vigoare privind personalul trimis în misiune permanentă în străinătate.

Avem în vedere definitivarea tuturor aspectelor legale și logistice în cel mai scurt timp, pentru a putea fi cât mai aproape de cetățenii noștri din Marea Britanie.

ph.3

Care vor fi principalele atribuţii ale Ataşatului pentru diaspora? Totodată, care este procedura de selecţie a Ataşatului pentru diaspora?

Aria de activitate a atașatului pentru diaspora se va concentra pe demersurile de sprijinire și protejare a intereselor românilor din teritoriu, de promovarea a drepturilor românilor de pe teritoriul statului de referinţă, în conformitate cu legile şi normele internaţionale, cu valorile drepturilor omului, libertăţii şi democraţiei, precum și de susținere a acțiunilor de creștere a vizibilității cursurilor de limba română, tradițiilor românești și a identității culturale și spirituale specifice României.

De asemenea, în relația directă cu membrii comunității de români, atașatul de diaspora, împreună cu experții pe probleme sociale şi de muncă şi ataşatul pe afaceri interne, vor organiza sesiuni de consultare și discuții periodice, în vederea informării corecte a românilor cu privire la evoluția și impactul Brexit asupra lor.

Un alt rol deosebit de important îl reprezintă facilitarea accesului la informații cu privire la fondurile de finanțare nerambursabilă puse la dispoziție de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni pentru proiectele ce vizează afirmarea și promovarea identității etnice, lingvistice, culturale și spirituale românești.

De asemenea, atașatul de diaspora va asigura legătura permanentă a comunităţii de români din statul de reşedinţă cu instituțiile ce dețin competențe în domeniu din țară, în vederea soluționării eventualelor dificultăți care pot fi întâmpinate de aceasta în Marea Britanie.

În funcție de analiza din teritoriu a atașatului, vom evalua, la momentul oportun, posibilitatea extinderii responsabilităților care sunt atribuite acestuia, pentru a putea răpunde dinamicii complexe din teren.

Cu privire la procedura de selecție a atașatului pentru diaspora, facem precizarea că aceasta va fi stabilită pe baza unor consultări specifice împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și cu alte ministere, organe de specialitate ale administraţiei publice şi instituţii publice.

Care sunt perspectivele şi provocările pe care le identificaţi în vederea extinderii numărului de Ataşaţi pentru diaspora în state precum Italia, Spania, Republica Moldova, respectiv Ucraina?

Așa cum am specificat mai devreme, avem în vedere posibilitatea trimiterii unor atașați de diaspora în state unde trăiesc comunități semnificative de români, cu precădere în zonele unde aceștia se confruntă cu situații de risc sau vulnerabilitate. În acest sens, vom întreprinde demersurile necesare trimiterii unui atașat de diaspora în Marea Britanie, consultând și instituțiile statului român ce dețin atribuții în domeniu, în vederea stabilirii etapelor de parcurs ulterioare.

Pe această cale, vă invităm să urmăriți pagina web a ministerului (www.mprp.gov.ro), unde vă vom ține la curent cu ultimele evoluții ale inițiativelor noastre.

La finalul acestui interviu vă rog să transmiteţi un mesaj pentru comunitatea de români din Regatul Unit, prezentând mecanismele de prevenire, informare şi sprijinire de care dispune Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Cu alte cuvinte, care sunt atribuţiile şi limitele ministerului în ceea ce priveşte comunicarea şi sprijinirea cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul britanic?

Vreau să subliniez că membrii comunității românești din UK sunt bine integrați în societate și sunt apreciați pentru contribuția lor pe plan economic, social și educațional, atât în statul gazdă, cât și acasă, iar Ministerul pentru Românii de Pretutindeni alături de Ministerul Afacerilor Externe, își doresc să devină parteneri de dialog ai acestora și să le ofere sprijin prin toate instrumentele pe care le au la dispoziție.

Ministerul pe care l-am preluat are în aria sa de activitate misiunea de a deservi intereselor cetățenilor și etnicilor români din afara granițelor, iar modul în care intenționez să îmbunătățesc activitatea derulată la nivelul ministerului constă în implementarea unor politici aplicate, derivate din nevoile reale ale conaționalilor noștri din diaspora.

Activitatea de bază a acestei instituții este aceea de a pune la dispoziția românilor pârghiile necesare pentru a-și dezvolta proiectele, programele, acțiunile destinate păstrării și promovării identității românești, oferindu-le finanțare nerambursabilă pe paliere specifice, respectiv educație, spiritualitate, societate civilă, mass-media etc.

În viziunea mea, a venit momentul ca instituțiile statului să acționeze concret, astfel încât să putem recâștiga încrederea oamenilor. Mandatul meu va sta sub semnul dialogului și al transparenței pentru că doar în această manieră putem construi lucruri care contează. Totodată, sunt conștientă că problematicile comunităților de români de pretutindeni sunt complexe și necesită toată atenția noastră. De aceea, îmi propun să reprezint cu adevărat interesele acestora.

Contribuția românilor de peste hotare la păstrarea și promovarea identității românești este esențială și reprezintă o prioritate pe agenda mea și a instituției. În acest sens, aș aprecia în mod deosebit sugestiile și propunerile românilor despre cum am putea îmbunătăți activitatea ministerului și despre modalitățile în care putem să dezvoltăm proiecte care să răspundă nevoilor concrete ale comunităților românești, și care să creeze premisele unui parteneriat durabil.

ph.1

Natalia-Elena Intotero a fost numită în funcţia de Ministru pentru Românii de Pretutindeni în data de 29 ianuarie 2018.

S-a născut la 14.01.1976, în Brad, judeţul Hunedoara şi din 2012 până în prezent, ocupă funcţia de deputat în Parlamentul României în Comisia pentru Politică Externă.

A studiat la Facultatea de Limbă şi Literatură Română, în perioada 2002-2006 şi la Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti, în perioada 2003 – 2007, unde a terminat Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene. Totodată, a ocupat  funcţia de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, coordonând Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

„Este o provocare pentru mine să preiau acest portofoliu în Anul Centenarului. De ce spun asta? Pentru că eu înțeleg că România este în fiecare loc unde trăiește un român. Acum, mai mult ca oricând, suntem datori să facem din fiecare român un ambasador al țării noastre, indiferent de locul unde a ales să muncească, să studieze și să trăiască. Îmi propun și este necesar să le fim aproape tuturor celor care trăiesc în afara granițelor țării prin politicile, strategiile și proiectele pe care ni le asumăm să le ducem la îndeplinire.”

 

Tags: , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu