Prin participarea activă, tinerii îşi pot aduce contribuţia la identificarea celor mai eficiente soluții în vederea rezolvării problemelor cu care se confruntă Uniunea Europeană. Chiar dacă dispun de o gamă diversă de opțiuni, tinerii au nevoie de îndrumare pentru a ieși din problema specifică generației lor, reprezentată de paradoxul alegerilor.

Gabriel Brezoiu este manager de proiecte și formator la nivel european. În 2010, el a inițiat Comunitatea GEYC are 8 ani mai târziu a ajuns la peste 2500 de membri din întreaga țară.  El a pus bazele standardului de calitate EQYP și programului ”EFYL – European Fellowship in Youth Leadership” – unul dintre cele mai complexe programe la nivel european de formare a viitoarei generații de lideri. În interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt, Gabriel Brezoiu a analizat perspectivele şi provocările privind Strategia UE pentru tineret.

 IMG-20170705-WA0002

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să ne prezentaţi perspectiva prin intermediul căreia UE se raportează la problemele cu care se confruntă tinerii. Care sunt avantajele și dezavantajele pe care le oferă Strategia UE pentru tineret?

Gabriel Brezoiu: Deși statele membre dețin principala responsabilitate în domeniul tineretului, Uniunea Europeană a adoptat un cadru european de referință privind cooperarea în domeniul tineretului pentru perioada 2010-2018. Acesta prevede două mari obiective:

  • oferirea de mai multe oportunități profesionale (educaționale, locuri de muncă) tinerilor ținând cont de egalitatea de șanse,
  • încurajarea participării active a tinerilor în societate.

Cel mai cunoscut program al Uniunii Europene în domeniul tineretului este Erasmus+. Acesta oferă aproape 15 miliarde de euro în perioada 2014-2020 pentru experiențe de mobilitate, voluntariat european, schimburi de experiență și cooperare în domeniul educației, tineretului și sportului. Pentru a încuraja participarea, Uniunea Europeană are o prezență extrem de activă pe rețele sociale, iar comisarii europeni sunt prezenți în toate statele membre în dialoguri periodice cu cetățenii pe domeniile lor de competență.

Personal, mi-ar plăcea ca domeniul tineretului să fie unul de competență europeană și mai puțin în sarcina fiecărui stat membru. Acest lucru ar reduce decalajele enorme de abordare între state care sprijină cu adevărat activitatea de tineret, o finanțează corespunzător, susțin existența unor centre de tineret unde cei interesați au acces gratuit (sau foarte accesibil) la o gamă diversă de activități și altele în care politicile de tineret se fac doar pe hârtie.

Care este rata de participare civică a tinerilor în România? Care este media de implicare la nivelul UE?

Eurobarometrul în domeniul tineretului (2016) ne arată că:

  • 51% dintre tinerii europeni cred că cea mai bună modalitate de participare este mersul la vot. În România, procentul este de doar 37%, iar între 30 și 40% este și procentul participării efective la vot: mai ridicat în cazul alegerilor locale, mai scăzut la alegerile europarlamentare.
  • circa jumătate dintre tinerii români (procent aproximativ egal și la nivel european) consideră că rețelele sociale prezintă un progres al democrației.

Care sunt obstacolele cu care se lovesc tinerii în privinţa accesului la serviciile de educaţie ?

În primul rând, principala provocare ar fi legată de depopularea zonelor rurale și urbane mici întrucât tinerii migrează către facultăți din marile centre universitare ale României sau din afara țării. Apoi, într-o diversitate atât de mare a programelor de studii, mulți tineri au dificultăți să aleagă ce li s-ar potrivi cel mai mult: de multe ori nu dispun de prea multe informații, se îndreaptă către ce e mai ușor sau aleg programele cu multe locuri finanțate de la bugetul de stat.

Dacă ne orientăm către dificultățile absolvenților, principala ar fi să găsească un loc de muncă în specialitatea studiilor absolvite astfel încât să aibă sens investiția făcută pe parcursul programului educațional finalizat.

 Care sunt programele care se bucură de o largă participare în rândul tinerilor?

Vedeta programelor europene de tineret este Erasmus+. Dacă în perioada 2007-2013, Erasmus era programul prin care se finanțau mobilitățile studențești, acum acesta include, în format lărgit (Erasmus+) schimburi de tineri, stagii de voluntariat european, programe de mobilitate pentru lucrători de tineret, mobilități și parteneriate strategice în domeniul școlar, educația adulților, învățământ profesional și învățământ superior. Așa cum este structurat în acest moment, poți participa în programul Erasmus+ din școală unde poți lua parte la un schimb de experiență, de la 13 ani într-un schimb de tineri, de la 17 ani poți fi voluntar european, odată student poți face un semestru la o facultate de peste hotare și practica la o companie relevantă pentru domeniul tău de studii. Dacă alegi o carieră didactică sau devii lucrător de tineret, vei avea parte de activități dedicate de mobilitate sau cooperare la nivel european, iar nu în ultimul rând dacă devii politician sau decident în domeniul politicilor de tineret, poți intra într-un proces de dialog structurat cu tinerii din comunitatea ta.

Care sunt măsurile pe care le considerați oportune pentru a îmbunătăţi Strategia UE pentru tineret?

Ideal ar fi ca la nivel european să se stabilească o serie de obiective în domeniul tineretului care ulterior să fie implementate de către statele membre și să fie raportate periodic în mod transparent.

 

18425319_1872748972939498_2493426449152204369_n

 

Tags: , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu