Gabriela Drăgan: „Varianta actuală a PNRR este foarte bine făcută, marea provocare este implementarea sa”

Planul Național de Redresare și Reziliență, în forma sa actuală, este unul bine conceput, doar că implementarea sa corespunzătoare se va dovedi o provocare pentru administrația românească, apreciază Gabriela Drăgan, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București.

„Varianta actuală a PNRR mie personal mi se pare foarte bine făcută”, a declarat Drăgan în cadrul conferinței anuale a Institutului European din România, desfășurate marți pe tema Redresarea economică durabilă a României în contextul procesului de dublă tranziție – verde și digitală. 

Cercetătoarea de la ASE a arătat că dincolo de calificativele maxime primite de planul național al României la aproape toate componentele sale din partea Comisiei Europene, PNRR în sine este „bine conceput structural” și cuprinde „măsuri extrem de curajoase” precum cele asumate în domeniul energetic.

Pe de altă parte, punerea în practică a PNRR în România va fi dificilă, dată fiind capacitatea redusă de până acum a administrației publice românești de a gestiona fondurile europene ordinare.

„Marea provocare pentru România în perioada care va urma este cea legată de implementarea corespunzătoare a PNRR”, a punctat Drăgan, care a arătat că fondurile ce stau la baza actualului plan se supun unor reguli întrucâtva diferite de cele care vin de obicei de la Bruxelles.

Se instituie astfel „o serie de provocări de care să sperăm că administrația este conștientă”, cu atât mai mult cu cât, din cauza crizei politice recent depășite, au fost înregistrate deja mici întârzieri în implementarea PNRR.