Transparenţă şi democraţie participativă în UE

Registrul de transparenţă al Uniunii Europene cuprinde aproape 6700 entităţi, respectiv organizaţii şi lucrători independenţi care se implică în elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor europene.

Ce este “Registrul de transparenţă” şi de ce ne-ar interesa acest subiect? Această întrebare trebuie abordată, atȃt din punctul de vedere al cetăţenilor, cȃt şi al entităţilor vizate, avȃnd în vedere situaţia actuală şi schimbările potenţiale.

 Perspectiva cetăţenilor

Creat şi gestionat de Parlamentul European (PE) şi de Comisia Europeană, pe baza unui Acord interinstituţional, semnat în iunie 2011, Registrul de transparenţă „oferă cetăţenilor acces direct şi unic la informaţii privind entităţile implicate în activităţi care îşi propun influenţarea procesului decizional la nivel european, interesele urmărite şi resursele investite în activităţile respective.” Menit să amelioreze „transparenţa procesului decizional la nivel european”, Registrul poate fi accesat pe internet, în limbile oficiale ale Uniunii Europene: http://europa.eu/transparency-register

Perspectiva entităţilor vizate

„Registrul conţine un sistem de înregistrare opţională pe internet şi oferă anumite avantaje entităţilor care se înscriu. Printre acestea se numără un sistem de notificare prin care se transmit automat e-mailuri cu privire la organizarea de consultări publice pe teme de interes pentru organismele înregistrate. Entităţile care nu se înregistrează nu pot beneficia de acest sistem de notificare automată.”

Situaţia actuală

Deşi înregistrarea este opţională, numărul entităţilor din Registrul de transparenţă (RT) este semnificativ şi continuă să crească. Pe baza statisticilor actuale, peste 30% din aceste entităţi sunt „asociaţii comerciale, de afaceri şi profesionale”, iar mai mult de un sfert reprezintă „organizaţii neguvernamentale” (ONG).  De asemenea, în categoria „companii şi grupuri” se încadrează 14% din totalul entităţilor înregistrate. Cu toate acestea, se estimează că aproximativ 25-30% din entităţile vizate, inclusiv peste 100 de companii mari, precum şi alte organizaţii din domeniul afacerilor şi ONG, nu figurează în RT. De asemenea, criticii recomandă acordarea unei atenţii sporite calităţii şi acurateţei informaţiei din Registru.

Procesul de revizuire

Ȋn concordanţă cu prevederile Acordului interinstituţional din 2011, un proces de revizuire a Registrului a început în iunie 2013. În acest scop a fost constituit un Grup de lucru interinstituţional la nivel înalt. Grupul de lucru organizează consultări cu părţile interesate, profesori universitari şi alţi experţi cu privire la subiecte de interes, precum:

• o mai bună clarificare a categoriilor de organizaţii şi lucrătorii independenţi care ar trebui să se înregistreze;
• informaţiile care are trebui furnizate de entităţile respective;
• aspecte tehnice referitoare la „Codul de conduită” pentru entităţile care se înregistrează şi „Procedura pentru investigarea şi procesarea reclamaţiilor”

Luȃnd în considerare diversele puncte de vedere ale părţilor interesate, este posibil ca unele schimbări să survină în ceea ce priveşte:

• monitorizarea informaţiilor din RT;
• stimularea înregistrării sau introducerea obligativităţii acesteia;
• participarea Consiliului: Registrul de transparenţă reprezintă o iniţiativă comună a PE şi a Comisiei. Pȃnă în prezent, Consiliul şi-a asumat numai rolul de observator.

Concluzii

Indiferent de amploarea şi direcţia schimbărilor care vor surveni în urma procesului de revizuire a RT, în acest moment se impun cȃteva observaţii:

1. Importanţa participării în procesul decizional al instituţiilor UE nu trebuie subestimată, dat fiind faptul că la nivelul acestora se adoptă decizii care ne vizează pe toţi, direct sau indirect.
2. Înregistrarea în RT nu conferă privilegii entităților respective, însă contribuie la ameliorarea transparenței, o preocupare relativ recentă în contextul UE. Astfel, conform „EU Observer” din 27.05.2013, dl. Nikiforos Diamandouros, fostul Ombudsman al UE, a remarcat următoarele:

 „Transparenţa există în cărţile Uniunii Europene de acum 12 ani, adică din 2001. Ȋntre 1958 şi 2001, transparenţa nu a fost în cărţi,  nu a fost cunoscută şi nu a fost practicată.”