Cetățenii UE se deplasează în alte țări ale UE, în principal, pentru oportunități legate de locul de muncă și sunt, în medie, mai tineri și mai susceptibili de a avea un loc de muncă. Acest lucru este confirmat de un nou studiu independent privind impactul dreptului la libera circulație pe teritoriul UE. Studiul se concentrează pe șase orașe europene, alese pe criteriul componenței multinaționale a populației lor: BarcelonaDublin,HamburgLillePraga și Torino. Potrivit studiului, în cazul tuturor celor șase orașe, afluxul de cetățeni UE în vârstă de muncă, tineri, a avut un impact economic pozitiv. De exemplu, la Torino, conform unei evaluări locale, veniturile fiscale colectate de la cetățenii străini, în general, au adus un beneficiu net de 1,5 miliarde de euro pentru finanțele publice naționale. Studiul arată, de asemenea, că noii veniți au contribuit la acoperirea lacunelor de pe piețele locale ale muncii, la creșterea economică în noi sectoare și la compensarea efectelor cauzate de îmbătrânirea populației. Conform studiului, cetățenii mobili sunt adesea supracalificați pentru locurile de muncă pe care le ocupă, pot fi retribuiți cu mai puțini bani și, în același timp, nu beneficiază de acces la locuințe și educație, în aceleași condiții.

„Libera circulație este un avantaj pentru Europa, pentru cetățenii și economiile sale. Într­adevăr, în unele orașe pot exista provocări care trebuie să fie abordate. Cu toate acestea, nu ar fi răspunsul potrivit la problematica privind dreptul la liberă circulație. Cred că trebuie să lucrăm împreună — la nivel european, național și local — pentru a transforma provocările în oportunități. Exemplele pe care orașele Barcelona, Dublin, Hamburg, Lille, Praga și Torino le oferă arată că acest lucru este posibil”, a declarat vicepreședintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, în cadrul unei conferințe a primarilor privind libera circulație. (IP/14/98). „Puteți conta pe faptul că la nivelul Comisiei se depun eforturi pentru a acorda în continuare asistență statelor membre în abordarea tuturor provocărilor legate de libera circulație. Reuniunea de astăzi cu primarii va ajuta autoritățile locale din întreaga Europă să se inspire din cele mai bune exemple de politici de succes în materie de integrare a cetățenilor UE în orașe, în beneficiul tuturor. Aștept cu nerăbdare să văd că aceste bune practici sunt extinse la nivel european.”

Principalele constatări ale studiului:

  • cetățenii UE se deplasează în principal din motive ce țin de oportunitățile legate de locul de muncă și sunt, în medie, mai tineri și mai activi din punct de vedere economic comparativ cu populația locală din orașele analizate;
  • afluxul de cetățeni UE în vârstă de muncă, mai tineri, în orașele selectate contribuie laabordarea provocărilor demografice cauzate de îmbătrânirea populației și de diminuarea forței de muncă;
  • aceștia contribuie, de asemenea, la acoperirea lacunelor de pe piața muncii, prin ocuparea, mai ales, a unor locuri de muncă care presupun calificare scăzută (Torino și Hamburg), favorizând dezvoltarea de noi sectoare (precum TIC în Dublin) sau prin contribuția la crearea de noi proiecte antreprenoriale (ca în Torino și Hamburg).

Studiul subliniază, de asemenea, următoarele provocări:

  • Cetățenii mobili sunt de cele mai multe ori supracalificați comparativ cu resortisanții (ocupând locuri de muncă sub nivelul lor de calificare), ceea ce ar putea implica o irosire a competențelor, atenuând beneficiile potențiale ale mobilității în interiorul UE;
  • în unele cazuri s-au identificat diferențe salariale între resortisanți și cetățenii UE mobili (care, cel mai adesea, câștigă mai puțin), deși dovezile sunt destul de restrânse;
  • cetățenii mobili nu beneficiază întotdeauna de aceleași oportunități în ceea ce privește locuințele și incluziunea copiilor în școli, deși sunt încadrați în muncă și plătesc taxe și impozite.

Reușita programelor de integrare existente în cele șase orașe este reliefată de faptul că se înregistrează o îmbunătățire treptată a atitudinii față de mobilitate. Toate orașele analizate promovează un mediu favorabil incluziunii și o cultură primitoare, prin politici cum ar fi informațiile accesibile (de exemplu, servicii de informare de tip „ghișeu unic”), sprijin pentru învățarea limbii, precum și dialogul intercultural și interacțiunea între cetățeni.

În fine, studiul identifică o serie de bune practici din orașele analizate.

Context

Studiul a fost prezentat cu ocazia unei reuniuni la care au participat peste 100 de primari și reprezentanți ai autorităților locale din întreaga Europă, care s-au întâlnit pentru a discuta provocările și oportunitățile actuale legate de libera circulație a cetățenilor UE în Uniunea Europeană. Scopul conferinței primarilor este de a facilita schimbul de cele mai bune practici între autoritățile locale în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor privind libera circulație și abordarea provocărilor legate de incluziunea socială. Reuniunea este una dintre cele cinci acțiuni prezentate de Comisie în vederea consolidării dreptului la liberă circulație în UE, ajutând, în același timp, statele membre să valorifice avantajele care derivă din acest drept (IP/13/1151).

Studiul analizează politicile care au ca obiectiv incluziunea economică și socială a cetățenilor mobili din UE, precum și promovarea unei culturi primitoare și a unei atitudini pozitive față de resortisanții străini. Acesta a analizat politicile în domeniul ocupării forței de muncă, spiritul antreprenorial, locuințele, educația, dialogul intercultural, atitudinea față de migrație și participarea la viața urbană.

 

Studiu preluat de pe site-ul Comisiei Europene

 

Tags: , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu