Marțea trecută, Monica Macovei și-a anunțat decizia de a deveni candidat independent la funcția de președinte al României. În acest fel Monica Macovei intră în istoria României ca a doua femeie care candidează la președinția României și prima femeie care și-a anunțat candidatura pentru alegerile din 2014. Dacă ar fi aleasă, Monica Macovei ar deveni a treia femeie președinte a unui stat membru în Uniunea Europeană alături de Dalia Grybauskaite, președinte al Lituaniei și Marie-Louise Coleiro Preca, președinte al Maltei.

România nu a avut niciodată o femeie președinte sau un prim-ministru și, în prezent, doar 11,5% din mandatele de parlamentar sunt deținute de femei. Aceasta este cea mai ridicată prezență a femeilor în Parlamentul României în perioada post-decembristă, însă în același timp reprezintă și una dintre cele mai scăzute cifre de reprezentare a femeilor în parlamentele naționale din Uniunea Europeană.

Prima femeie care a candidat la președinția României este avocata Graziela Bârlă. Bârlă și-a depus candidatura în anul 2000, însă nu a obținut decât 0,55% din voturi. La acea vreme, numărul femeilor în politica României era extrem de scăzut. De exemplu, între anii 1990 și 2000 femeile nu au depășit niciodată 4,9% din componența Parlamentului. Schimbări aveau să apară doar după anul 2000, odată cu pregătirea României pentru intrarea în Uniunea Europeană. După această dată, prezența femeilor în Parlament ajunge în jur de 10% și noi măsuri legislative menite să îmbunătățească prezența femeilor în politică sunt luate. În anul 2002 este adoptată legea 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați și, un an mai târziu, un nou paragraf este introdus la articolul 16 al Constituției României. Acesta din urmă prevede că statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați la ocuparea de funcții și demnități publice.

Monica Macovei, noua candidată la președenție, este, printre altele, absolventă a Universității Central Europene din Budapesta, a fost Ministru al Justiției în cabinetul Tăriceanu și președintele Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH). În prezent, Macovei este la al doilea mandat în Parlamentul European.

Interesant, media reprezentării femeilor în Parlamentul European a fost mereu cu mult deasupra mediei reprezentării femeilor în Parlamentul național. De exemplu, în perioada primului mandat al Monicăi Macovei în Parlamentul European, între anii 2009 și 2014, media femeilor care au reprezentat România la nivel european a fost chiar cu puțin deasupra mediei europene –  de 35,1%. Acest fapt apare ca un paradox sau poate fi semnul unei ambivalențe cu privire la atitutdinea electoratului și a partidelor politice față de femei și egalitatea de gen. Pe de o parte, politologii și sociologii români atrag atenția asupra existenței unui așa-zis “sindrom Elena Ceaușescu” care explică de ce electoratul este reticent să aleagă femei în funcții politice, iar partidele politice nominalizează mai puține femei pentru alegeri decât bărbați. Potrivit acestui “sindrom” care se pare să domine mentalul colectiv românesc se crede că femeile la conducere sunt menite să aibă o infuență negativă asupra politicii naționale, așa cum Elena Ceaușescu a avut asupra politicii vremii, iar femeile nu sunt alese în funcții politice. Pe de altă parte, prezența femeilor în Parlamentul European pare să indice că egalitatea de gen în societatea românească a fost sau începe să fie internalizată ca o “valoare europeană”. Rămâne de văzut în ce fel profilul Monicăi Macovei va influența electoratul și care dintre asocierile egalității de gen va afecta candidatura acesteia.

 

 

 

Tags: , ,

 

1 comentariu

  1. […] Am avut un an plin de intamplari pe scena publica romaneasca in care s-a vorbit admirativ de femei, parca mai mult ca niciodata in perioada postdecembrista. Pe langa succesele clasice din sport gen Simona Halep, unde romancele nu mai sunt o noutate, ba chiar de multe ori sunt mai cunoscute pe plan mondial decat barbatii, au aparut nume in zone rezervate pana nu demult barbatilor, si anume in politica. In 2014 am avut 2 candidate la functia suprema in stat, si nu au candidat doar de forma : Elena Udrea – 493.376 de voturi, Monica Macovei – 421.648 de voturi, adica 9,64% din voturi. Este o evolutie notabila comparativ cu 61.455 de voturi, adica 0,55% cat a adunat Gratiela Barla in 2000, si nici uneia dintre candidatele anului 2014 nu i s-a recomandat inapoierea la cratita. Procentul este apropiat de numarul mandatelor parlamentare detinute de femei in Romania, 11,5%, cel mai mare procent dupa Revolutie, totusi, cel mai mic din UE, sursa. […]

Lasă un comentariu